Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, afirmă că există domenii în care Chișinăul depășește Bucureștiul, în special în ceea ce privește digitalizarea. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru AGERPRES, în care oficialul a vorbit despre primele sale obiective în noua funcție de la Chișinău.

„Sunt multe similitudini și aș spune că sunt și multe lucruri unde Chișinău depășește Bucureștiul. Mă refer mai ales la partea de digitalizare, unde cred că avem multe de învățat. România are multe de învățat de la Republica Moldova pe partea aceasta”, a declarat Năsui.

Ministrul a spus că, în rest, cele două țări se confruntă cu probleme și situații similare, dar și cu soluții care pot fi aplicate în ambele state. Potrivit lui Năsui, un lucru important pe care l-a observat la Chișinău este existența unei dorințe mai mari de reformă.

Printre domeniile cărora le va acorda o atenție deosebită se numără companiile de stat și reducerea birocrației. Năsui spune că simplificarea regulilor și reducerea poverii administrative ar putea ajuta atât antreprenorii, cât și companiile mari din Republica Moldova.

„Cred că astea sunt două lucruri din care s-ar putea face un munte de bine economiei Republicii Moldova, dacă s-ar reforma”, a spus ministrul.

Întrebat despre experiența acumulată în România și despre ce ar putea fi aplicat la Chișinău, Năsui a spus că susține reformele de aproximativ zece ani și că, în Republica Moldova, există acum o oportunitate reală pentru aplicarea lor.

„Aici lucrurile trebuie să se întâmple ca să se însănătoșească economia”, a declarat Claudiu Năsui, referindu-se la faptul că Republica Moldova nu are aceleași „plase de siguranță” pe care le are România.

Ministrul nu a prezentat deocamdată lista măsurilor concrete pe care intenționează să le aplice. Oficialul a declarat că va vorbi despre acestea după ce vor fi comunicate public „toate șantierele de reformă” care urmează să fie începute.

Fostul deputat român și fost ministru al Economiei de la București, Claudiu Năsui, a fost numit oficial ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova la 28 august. Cu trei zile înainte, în data de 25 august, președinta Maia Sandu i-a acordat cetățenia Republicii Moldova, condiție necesară pentru ocuparea funcției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cludiu Năsui #economie #Republica Moldova #Romania

Cancelarul german Friedrich Merz, împreună cu premierii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei, au avertizat marți că nu vor susține noul buget al Uniunii Europene dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu „câteva sute de miliarde de euro”, informează EFE, citată de Agerpres.

Avertismentul a fost transmis printr-o scrisoare adresată premierului irlandez Micheál Martin, în contextul în care Irlanda deține președinția semestrială a Consiliului UE. Documentul a fost transmis și președintelui Consiliului European, António Costa, înaintea lunilor considerate „faza decisivă” a negocierilor pentru cadrul financiar plurianual (CFP) pentru perioada 2028-2034.

„Propunerea Comisiei va trebui să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro. Toate capitolele vor trebui să contribuie la aceste economii”, avertizează în scrisoare Friedrich Merz, olandezul Job Rutte, austriacul Christian Stocker, suedezul Ulf Kristersson, daneza Mette Frederiksen și finlandezul Petteri Orpo.

Așa-numitele țări frugale susțin că finanțarea ar trebui să se concentreze pe investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației nereglementate, în detrimentul alocărilor tradiționale pentru fondurile agricole.

De asemenea, cei șase lideri subliniază că bugetul UE este plătit, în ultimă instanță, de cetățeni, indiferent de modul în care este finanțat sau de eventualele noi taxe.

„Emisiunile comune de datorie nu sunt nici ele soluția. Nu există nicio modalitate de a evita problema complicată a mărimii globale” a bugetului, se arată în scrisoare.

Cele șase state semnatare își justifică poziția prin faptul că, împreună, contribuie cu aproape 40% din bugetul UE și că „aproape toate statele membre fac eforturi dureroase pentru a-și consolida finanțele publice”.

„Nu cerem reduceri în comparație cu CFP-ul actual (…) Dar trebuie să fim realiști. Comisia Europeană a propus o creștere nominală de aproximativ 60%. Acest lucru pur și simplu nu este realist, nici economic, nici politic”, susțin cei șase premieri europeni.

Poziția acestor țări intră în contradicție cu cea susținută de Spania, Italia și Franța, care resping noi reduceri la capitolele Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune (PAC). Divergențele complică obiectivul statelor membre de a ajunge la un acord privind următorul buget al UE până la sfârșitul anului.

Proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană prevede cheltuieli de două trilioane de euro la prețurile curente, echivalentul a 1,76 trilioane de euro la prețurile din 2025. Suma reprezintă 1,26% din venitul național brut al blocului comunitar.

Irlanda urmează să prezinte o nouă propunere înaintea summitului european din 15 și 16 octombrie. Nu este așteptat un acord cu această ocazie, însă liderii europeni vor încerca să își apropie pozițiile, care ar urma să fie negociate în continuare la o reuniune programată la Dublin pe 12 și 13 noiembrie.

Dacă va fi necesar, António Costa a cerut statelor membre să rezerve zilele de 26 și 27 noiembrie pentru un summit special la Bruxelles. Reuniunea ar putea permite realizarea progreselor necesare pentru ca un eventual acord să fie încheiat la summitul din decembrie.