„Felicit toți procurorii onești cu ziua profesională şi le doresc succese în munca pe care o depun pentru apărarea societăţii”, a scris ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în mesajul său de felicitare de Ziua Lucrătorului Procuraturii, marcată pe 29 ianuarie, publicat azi pe contul său de Facebook. Întâi de toate, însă, a amintit despre sarcina de bază a Procuraturii.

„Procuratura este una din instituţiile fundamentale ale statului de drept, având sarcina de bază să contribuie la înfăptuirea justiţiei, apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei, societăţii şi statului. Într-o societate în care actul justiţiei a fost puternic compromis, corpului de procurori îi revine cea mai dificilă misiune de a readuce încrederea oamenilor în ideea de dreptate. Şi aceasta nu doar graţie faptului că trebuie să trimită infractorii în judecată și să obțină condamnarea lor, dar mai ales faptului că trebuie să reprezinte interesele cetăţenilor. Nu al unor oligarhi, nu al unor grupuri de interese, nu al unor clanuri, dar al tuturor cetăţenilor acestei ţări”, a scris Sergiu Litvinenco.

Potrivit oficialului, „atunci când oamenii vor avea încredere în actul de justiţie, atunci şi statul va putea să-şi protejeze cetăţenii şi să le aducă prosperitatea pe care o râvnesc şi o merită”.

„În organele procuraturii există mulţi oameni dedicaţi, integri, buni profesionişti şi bine intenţionaţi, care nu acceptă nedreptatea şi fărădelegea. Anume aceşti oameni trebuie să constituie nucleul unei Procuraturi reformate, care va apăra cetăţenii de rând de infracţiunile, corupţia şi abuzurile celor care se cred deasupra legii”, a subliniat el.

Procurorii azi sărbătoresc! Șeful cel mare, Ion Munteanu, în mesajul de felicitare a spus cine poate salva sistemul

#Ministerul Justitiei #procurori #Sergiu Litvinenco

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.