Ungaria nu doreşte să trimită muniţie Ucrainei, deşi nu va opri alte state ale UE să procedeze astfel, a declarat luni ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, adăugând că Ungaria s-a abţinut în mod constructiv în această privinţă, relatează MTI.

„Ungaria nu livrează arme (…), noi vrem pace”, a declarat Szijjarto într-o conferinţă de presă în cursul unei reuniuni în care Uniunea Europeană a aprobat alocarea a 2 miliarde de euro pentru achiziţionarea şi livrarea de muniţii de artilerie Ucrainei. „De aceea noi nu participăm… Nu livrăm muniţie Ucrainei, nici nu-i împiedicăm pe alţii să facă ce vor”, a conchis el.

Contribuţia Ungariei la Instrumentul European pentru Pace este de 1%, sau circa 10 milioane de euro, meniţi unor scopuri ca stabilitatea în Balcanii de vest şi reducerea presiunii migraţiei, conform unui comunicat al MAE ungar. Peter Szijjarto a mai spus că Ungaria nu va lua parte la procurarea muniţiei sau livrarea ei către Ucraina.

El a menţionat că Bruxellesul continuă să încurajeze „o atmosferă de război” şi că ţările care promovează pacea sunt tot mai presate să se alinieze acestei abordări, subliniind însă că singura cale de a salva vieţi este o reglementare diplomatică.

„Indiferent de presiunea exercitată asupra noastră… noi continuăm să reprezentăm cauza păcii”, a punctat Szijjarto.

Acesta a mai notat, referindu-se la „privarea de drepturi a minorităţii maghiare din Ucraina”, că i-a cerut şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell, ca atunci când se va discuta despre posibila aderare a Ucrainei să arate clar Kievului că respectarea drepturilor naţionale este una din valorile europene fundamentale şi că trebuie respectate drepturile comunităţii naţionale maghiare.

Szijjarto a precizat că este „inacceptabil” că 99 de şcoli primare şi secundare maghiare din Transcarpatia se află sub spectrul închiderii, de la 1 septembrie, în timp ce 1.300 de şcoli şi grădiniţe din Ungaria au primit copii refugiaţi ucraineni.

Perspectivele Ucrainei de aderare la UE vor depinde în mare măsură de respectarea de către Ucraina a drepturilor minorităţii naţionale maghiare şi de restabilirea drepturilor de care se bucura aceasta înainte de 2015, a spus ministrul de externe ungar.

#Ucraina #UE #Ungaria

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.