Și Mitropolia Basarabiei condamnă decizia Curții Supreme de Justiție de a scoate crucifixul instalat, la propunerea ministrul de Interne de atunci, Andrei Năstase, în sediul Ministerului Afacerilor Interne.

Într-un comunicat de presă emis, mitropolitul Basarabiei, Petru se arată dezamăgit de decizia CSJ și roagă Colegiul Civil al Curții Supreme de Justiție ca să revină asupra acestei decizii și să nu creeze dezbinare și mai mare între cetățeni, dând dovadă de patriotism prin apărarea identității noastre ca neam.

„Cu profundă dezamăgire și tristețe ne exprimăm îngrijorarea asupra deciziei Colegiului Civil al Curții Supreme de Justiție ce dorește scoaterea crucifixului instalat în sediul MAI al Republicii Moldova. Amplasarea marilor simboluri ale neamului în diferite locații reprezentative este o datorie permanentă a tuturor. Marii luptători pentru unitatea, libertatea și demnitatea națională au devenit eroi naționali, eterne raze și chipuri de lumină în istoria și spiritualitatea poporului nostru prin păstrarea credinței străbune. Sfânta Cruce, chip de lumină, cu valoare de simbol și de reper, trebuie cunoscută și cinstită ca fiind componenta majoră a identității și demnității, a dăinuirii și dezvoltării spirituale a poporului. Ca popor majoritar creștin încă de la formarea noastră în istorie, purtăm în suflet pecetea Crucii, trăind ritmic împreună cu ea în suferință și speranță, întristare și bucurie. Taina Crucii este înscrisă pe Stema Republicii Moldova, ca simbol al dăinuirii noastre și program spiritual al devenirii noastre. De aceea, acvila de pe Stemă poartă Crucea în plisc, arătând că numai prin credință și iubire jertfelnică noi ne-am apărat patria, am dăinuit ca neam și am păstrat unitatea și demnitatea noastră ca stat național. Scoaterea Sfintei Cruci din sediul MAI reprezintă degradarea identității noastre naționale ce trebuie oprită. Este o dovadă de demnitate să arătăm elementele esențiale ale identității noastre pentru a transmite lumii un mesaj pozitiv despre spiritul sau etosul poporului nostru. În istoria noastră, plină de războaie de apărare şi retrageri în munţi sau sub pământ, Moldova devine, din timp în timp, răstignire, dar pentru că nu se desparte de Hristos Cel Răstignit şi Înviat rămâne peste vremuri înviere şi „poartă a creştinătăţii” – cum o numea în 1475 Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, după biruinţa de la Vaslui împotriva Imperiului Otoman. Credinţa în iubirea şi puterea veşnică a lui Hristos a inspirat şi a modelat în poporul nostru o cultură a dăinuirii în istorie, cu speranţa biruinţei asupra tuturor ispitelor şi încercărilor venite asupra sa. Dorim să credem că cei ce vor să scoată Sfânta Cruce nu au intenția de a sfâșia identitatea noastră de neam, a batjocori crezul strămoșilor noștri care și-au vărsat sângele pentru libertatea și demnitatea neamului și a rupe pagini din cultura și istoria noastră lăsând viitorul știrbit. Așadar, rugăm Colegiului Civil al Curții Supreme de Justiție ca să revină asupra acestei decizii și să nu creeze dezbinare și mai mare între cetățeni, dând dovadă de patriotism prin apărarea identității noastre ca neam”, se arată în comunicatul Mitropoliei Basarabiei.

Luni, 15 noiembrie, Platforma DA la fel a condamnat decizia CSJ de a scoate crucifixul din sediul MAI, precum și a SPIA prin care a demis și retrogradat un șef de Inspectorat pentru faptul că din resursele financiare a instituției a edificat un crucifix la intrarea într-o localitate și a implicat la lucrări subalternii săi.

„În contextul, Deciziei Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității din 16 decembrie 2019 cu nr.184/19, care vizează crucifixul instalat în holul Ministerului Afacerilor Interne, comunicăm că prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 noiembrie 2021, Decizia a rămas irevocabilă. Astfel, în vederea executării Deciziei, urmează să fie identificate soluții pentru inițierea procedurii în termenii stabiliți de lege”, au anunțat responsabilii de la MAI.

Amintim că, pe 3 februarie 2020, ex-ministrul de interne, Andrei Năstase a depus o cerere de chemare în judecată împotriva deciziei din 16 decembrie 2019 a Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, care a condamnat și recomandat scoaterea crucifixului din sediul MAI.

#crucifix #MAI #Mitropolia Basarabiei

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.