Fostul lider al Platformei DA, ex-ministrul de Interne, Andrei Năstase, care în timpul mandatului său a instalat un crucifix în sediul MAI, iar acest gest și acțiune a ajuns până în instanțele superioare de judecată și au dispus scoaterea acestuia a reacționat dur și afirmă că se va adresa la CEDO pentru decizia recentă a Curții Supreme de Justiție (CSJ).

Exact ca și reacția Platformei DA, Andrei Năstase afirmă că, decizia CSJ este „un act de blasfemie și discreditare a credinței, a justiției și a instituțiilor statului”, act care ar trebui de anulat.

„Pentru că nu despre crucifixul de la MAI este vorba, nu despre mine sau despre decizia mea de atunci…ci despre noi toți, despre credința noastră și despre ce va mai rămâne din noi dacă vom continua așa! Acest act de blasfemie și de discreditare a credinței, a justiției și a instituțiilor statului trebuie să fie abrogat, iar pentru asta voi depune imediat o cerere de revizuire a hotărârii criminale emise recent și voi pregăti dosarul pentru CEDO. Nu vă atingeți de Cruce, nu scoateți pe Dumnezeu din instituții, pentru că de aici si până la haos nu e decât un pas”, a scris Năstase pe pagina sa de Facebook.

Precizăm că, Platforma DA la fel a condamnat decizia CSJ de a scoate crucifixul din sediul MAI, precum și a SPIA prin care a demis și retrogradat un șef de Inspectorat pentru faptul că din resursele financiare a instituției a edificat un crucifix la intrarea într-o localitate și a implicat la lucrări subalternii săi.

#Andrei Nastase #crucifix #crucifix MAI #MAI #Platforma DA

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.