Republica Moldova va plăti despăgubiri de circa 12 mii de euro unei angajate a unei bănci, care a fost ținută nejustificat în arest preventiv timp de aproape un an. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat, la 26 octombrie, hotărârea în cauza O.P. v. Republica Moldova, potrivit căreia, reclamanta a fost reţinută pentru abuz în serviciu, săvârșit de fapt de administratorul băncii. Dosarul funcționarei bancare a figurat printre cele calificate de procurorul general Alexandr Stoianoglo drept dosare instrumentate politic, scrie anticoruptie.md.

Reclamanta, angajată a unei bănci, a fost reținută în ianuarie 2017 pentru emiterea unor ordine de plată false, fiind învinuită de abuz în serviciu. Ea s-a aflat în arest preventiv în perioada 21 ianuarie 2017 – 3 ianuarie 2018, deși, așa cum au constatat judecătorii CEDO, arestul preventiv nu fusese justificat de o suspiciune rezonabilă că ea ar fi comis infracţiunea incriminată. Ulterior, procurorul a recalificat faptele reclamantei, aceasta fiind învinuită de escrocherie.

Prin sentinţa din 3 ianuarie 2018, reclamanta a fost condamnată pentru escrocherie în proporții deosebit de mari (art. 190 alin. (5) din Codul penal) la închisoare pe un termen de 8 ani şi 6 luni.

În 2019 procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat cauza O.P. drept unul dintre dosare penale instrumentate politic și că reclamanta a fost condamnată în mod ilegal. În martie 2020, procurorul general a decis inițierea unei proceduri de revizuire a condamnării reclamantei și a dispus suspendarea executării pedepsei acesteia în așteptarea procedurii de revizuire. Reclamanta a fost eliberată din detenţie la 25 iunie 2020, iar procedura de revizuire este pendinte.

Potrivit rezumatului hotărârii, efectuat de Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în faţa Curţii, reclamanta a pretins încălcarea drepturilor sale garantate de Articolele 3, 5 §§ 1, 3 și 4 din Convenţie din cauza adoptării unor decizii abuzive cu privire la aplicarea și prelungirea arestului preventiv în privința sa timp de aproximativ un an, deși ea invocase lipsa unei suspiciuni rezonabile în comiterea infracțiunii imputate ei de falsificare a documentelor bancare, în calitate de fostă angajată a unei bănci. De asemenea, reclamanta s-a plâns că cererile ei habeas corpus au fost examinate cu întârzieri nejustificate.

Curtea a notat că materialele prezentate de organul de urmărire penală care au stat la baza deciziilor instanțelor naționale de judecată de aplicare și prelungire a arestului preventiv al reclamantei, nu au fost suficiente pentru a convinge un observator independent că reclamanta ar fi putut săvârși infracțiunea imputată ei. Prin urmare, Curtea a constatat o încălcare a Articolului 5 § 1 din Convenție, deoarece arestul preventiv al reclamantei în perioada 21 ianuarie 2017 – 3 ianuarie 2018 nu fusese justificat de o suspiciune rezonabilă că ea ar fi comis infracţiunea incriminată.

Curtea a acordat reclamantei 9.750 de euro pentru prejudiciul moral și 1.500 de euro pentru costuri și cheltuieli.

În ultimii ani CEDO a condamnat Republica Moldova în mai multe cauze pentru arest preventiv nejustificat. ONG-urile active în domeniul drepturilor omului au semnalat în repetate rânduri că instanțele judecătorești satisfac cu ușurință demersurile procurorilor pentru arestul preventiv, în pofida recomandărilor Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

#banca #CEDO #Moldova

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a ajuns în Republica Moldova prin Aeroportul Internațional Chișinău. Aeronava cu care ar fi venit a aterizat în urmă cu mai bine de o oră, potrivit surselor Realitatea.md. Cu toate acestea, Krasnoselski nu a părăsit încă aeroportul și s-ar ascunde în sala de așteptare.

Recent, președintele rus Vladimir Putin i-a acordat lui Vadim Krasnoselski Ordinul de Onoare al Federației Ruse. Distincția i-a fost oferită pentru activitatea sa în fruntea regiunii transnistrene.

Decorația vine cu puțin timp înainte de încheierea celui de-al doilea mandat al lui Krasnoselski. Așa-numitele alegeri prezidențiale din regiunea transnistreană sunt programate pentru 13 decembrie.

Pe 5 noiembrie, autoritățile constituționale de la Chișinău au anunțat că lui Vadim Krasnoselski i se va aplica interdicția de a părăsi Republica Moldova, după ce acesta a mers la Moscova, unde a primit distincția din partea lui Vladimir Putin și a declarat că regiunea transnistreană face parte din lumea rusă.

Amintim că Vadim Krasnoselski nu deține o funcție recunoscută de autoritățile constituționalede ale Republicii Moldova. Totodată, nu s-a comunicat oficial cum a ajuns acesta la Moscova și dacă a călătorit prin Aeroportul Internațional Chișinău.