Țara noastră a dat dovadă de un comportament exemplar, prin solidaritatea pe care a demonstrat-o faţă de refugiaţii ucraineni. Reprezentanta Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), Francesca Bonelli, a declarat acest lucru într-un interviu acordat pentru agenția France Presse, notează Digi 24.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, peste 750 000 de refugiați au intrat pe teritoriul Republicii Moldova. Circa 100 000 dintre aceștia au ales să rămână aici.

„Asta înseamnă o povară asupra serviciilor sociale, asupra capacităţii ţării. Şi Republica Moldova a fost exemplară prin solidaritatea pe care a arătat-o. Este un bun exemplu de integrare, de incluziune și de răspuns umanitar”, a declarat Francesca Bonelli.

Reprezentanta UNHCR a remarcat că este prioritar ca solidaritatea Moldovei să fie de lungă durată, iar comunitatea locală să beneficieze pe urma acesteia.

„Adesea, după primele luni de urgenţă, situaţia devine mai dificilă, pentru că locuitorii se simt puţin uitaţi şi încep să-i vadă pe refugiaţi ca pe o problemă, ci nu ca pe o resursă”, a estimat Bonelli.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până acum, Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi a acordat Republicii Moldova ajutor umanitar în valoare de 100 de milioane de euro, bani investiţi pentru amenajarea frontierelor sau care au ajuns la refugiaţi prin plăţi directe.

„Am susţinut de asemenea guvernul, de la poliţie până la Ministerul de Interne, dar şi spitalele. S-au furnizat echipamente sanitare precum maşini de anestezie, generatoare şi altele, care vor rămâne în ţară. Ele vor contribui la consolidarea capacității Moldovei de a răspunde necesităților persoanelor vulnerabile, refugiate sau din ţară. De asemenea, am ajutat mult ţara să-şi întărească sistemul legislativ cu mecanismul de protecţie temporară (pentru persoanele deplasate), de care Republica Moldova, care încă nu este membru al UE, nu dispunea”, a adăugat Francesca Bonelli.

Întrebată dacă există riscuri și presiune economică din cauza afluxului de refugiaţi, oficiala a menționat că suportul progesului economic al țării noastre reprezintă o prioritate.

#criza refugiati #exemplu #război Ucraina #Republica Moldova #solidaritate

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.