Republica Moldova pregătește dosarul privind solicitarea de despăgubiri pentru daunele provocate infrastructurii energetice și pentru poluarea râului Nistru. Declarația a fost făcută de viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi în cadrul emisiunii Forum de la Vocea Basarabiei. Potrivit oficialului, autoritățile lucrează la evaluarea prejudiciilor și la documentarea cazului, urmând ca dosarul să fie transmis Federația Rusă.

„Este responsabilitatea noastră să pregătim acest dosar într-un mod temeinic și să îl transmitem părții ruse, în speranța că va exista un context internațional favorabil pentru plata despăgubirilor”, a declarat Popșoi.

Ministrul a recunoscut că Republica Moldova are posibilități limitate de a impune achitarea acestor despăgubiri.

„Capacitatea noastră de a influența un stat precum Federația Rusă este limitată. Dar este datoria noastră să facem toate demersurile legale pentru a ne apăra drepturile”, a subliniat acesta.

Șeful diplomației a făcut referire și la contextul mai larg al relațiilor bilaterale, marcate de încălcări ale dreptului internațional, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.

În ceea ce privește valoarea prejudiciilor, autoritățile dispun de estimări preliminare pentru unele pagube, în special în sectorul energetic, unde s-au vehiculat sume de ordinul milioanelor de lei. Evaluările privind impactul poluării râului Nistru sunt încă în desfășurare.

„Impactul asupra mediului nu dispare imediat. Ecosistemul a fost afectat grav, inclusiv fauna și flora, iar efectele se vor resimți pe termen lung”, a mai declarat Popșoi.

Autoritățile susțin că dosarul va fi finalizat și transmis, chiar dacă evoluțiile internaționale vor determina în cele din urmă șansele de recuperare a despăgubirilor.

Parlamentul a votat, cu 59 de voturi, simplificarea procesului de amalgamare voluntară, pentru ca mai multe localități să își unească eforturile, să își consolideze capacitățile și să ofere comunităților servicii moderne și de calitate.

Autoritățile se arată convinse că reforma administrației publice locale nu este doar necesară, ci demult întârziată, iar orice amânare reprezintă un act de profundă iresponsabilitate față de cetățenii și familiile care, în anul 2026, încă nu au acces la apă și canalizare. În prezent, există deja 354 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare voluntară, din totalul de 893 de localități.

Orice tentativă de comasare impusă peste voința comunităților locale încalcă legea, discreditează reforma administrativ-teritorială și riscă să devină o formă de uzurpare a puterii de stat”, avertizează Viorel Furdui, directorul executiv al Congresul Autorităților Locale din Moldova.

Pentru a da o replică fermă și legitimă, CALM promite să organizeze, în perioada următoare, întâlniri cu primarii din teritoriu, urmate de Adunarea Generală și alte acțiuni, astfel încât vocea administrației publice locale să fie auzită clar la nivel central.

Conceptul reformei administrative prevede reducerea numărului de raioane de la 32 la 10 și un prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării, până în 2027. Peste 87% dintre primării sunt sub acest prag.

Cât de realistă și cât de „voluntară” va fi, în fapt, această reformă?
Cât de „voluntară” este amalgamarea, dacă primăriile sunt presate prin condiționarea finanțărilor?
Fragmentarea actuală întreține dependența de centru și lipsa de autonomie locală?
De ce nu s-a optat pentru regionalizare la nivelul II și transformarea orașelor în poli reali de creștere economică?
Este această reformă o modernizare reală sau o tentativă de control politic asupra teritoriului?
Reforma începe în curând, dar în cât timp vor deveni vizibile rezultatele promise: drumuri bune, transport asigurat și servicii publice de calitate?
De ce unii primari privesc cu reticenţă unirea satelor, comunelor?
De ce avem primari cu 3–4 mandate, dar localități care bat pasul pe loc?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 17 aprilie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Larisa Voloh, deputată PAS, vicepreședinta Comisiei pentru administrație publică și dezvoltare regională, Adrian Ermurachi, co-directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Iurie Ciocan, fost șef al Centrului de implementare a reformelor din cadrul guvernului.