Cea de-a doua ediție a Moldova Security Forum (MSF) va avea loc la Chișinău, în perioada 18–19 noiembrie 2025, reunind lideri politici, diplomați, oficiali internaționali, experți în securitate și reprezentanți ai societății civile. Evenimentul se va concentra pe consolidarea rezilienței democratice și pe identificarea soluțiilor comune pentru contracararea amenințărilor hibride în regiunea Mării Negre.

Tema ediției din acest an este „Reziliența democratică: Consolidarea securității și unității în fața amenințărilor hibride”, subliniind necesitatea coordonării regionale și a adaptării strategice în fața riscurilor emergente. Într-un context geopolitic complex, Moldova își propune să devină un exemplu de reziliență și adaptabilitate democratică.

Forumul este organizat de Konrad-Adenauer-Stiftung Republica Moldova, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și NATO Liaison Office, cu sprijinul partenerilor europeni și internaționali. Evenimentul va include sesiuni plenare, discuții tematice și prezentări de bune practici, iar invitata de onoare va fi Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.

Deschiderea oficială va fi marcată de intervențiile Brigittei Triebel, șefa Konrad-Adenauer-Stiftung Moldova, Iulian Groza, directorul IPRE, și Michaela Guerard Simak, șefa Biroului de Legătură NATO în Republica Moldova. Aceștia vor prezenta viziunea Republicii Moldova privind contracararea amenințărilor hibride și consolidarea rezilienței instituționale.

Prima sesiune, intitulată „Moldova’s vision for countering hybrid threats and enhancing national resilience”, va analiza transformarea Republicii Moldova dintr-o țintă a atacurilor hibride într-un model de coordonare strategică și unitate societală. Paneliștii vor discuta despre lecțiile învățate în procesul de consolidare a instituțiilor democratice și a încrederii publice.

O altă sesiune importantă, „Resilience under pressure. Strength and solidarity for Moldova and beyond”, va aborda modul în care cooperarea internațională poate transforma provocările comune în oportunități pentru întărirea democrației și securității regionale. Discuțiile vor sublinia importanța solidarității în fața presiunilor geopolitice crescânde.

Tematica manipulării informaționale va fi tratată în cadrul sesiunii „Democracy under siege: foreign information manipulations and interference in Moldova’s electoral process”, care va examina intervențiile străine în procesul electoral moldovenesc, inclusiv dezinformarea, atacurile cibernetice și finanțările ilegale.

În cea de-a doua zi, programul va debuta cu o discuție informală între Generalul Sir Nicholas Patrick Carter și Daniel Sleat, de la Tony Blair Institute for Global Change. Conversația va aborda tendințele geopolitice actuale și provocările de securitate din vecinătatea estică a Europei.

Panelul „From Risk to Resilience: Crisis Management in the New Age of Hybrid Threats” va analiza modul în care guvernanța eficientă a crizelor poate reduce impactul tacticilor hibride, de la dezinformare până la exploatarea vulnerabilităților economice și energetice.

Participanții vor explora, de asemenea, soluții pentru consolidarea cooperării între autorități și societatea civilă, precum și pentru creșterea încrederii publice în instituțiile statului în perioade de criză. Se va pune accent pe importanța comunicării strategice și a combaterii dezinformării.

Forumul va include sesiuni paralele tematice, precum „Fighting disinformation and strategic communication for an enhanced national resilience”, unde vor fi analizate mecanismele prin care comunicarea strategică poate sprijini democrația și buna guvernare.

O altă sesiune, „Strengthening energy security through strategic vision and cooperation – The Moldovan Case Study”, va aborda reformele din sectorul energetic, interconectivitatea cu România și Ucraina, precum și măsurile de reducere a vulnerabilităților energetice.

În cadrul discuției „Electoral corruption and illegal financial streams”, vor fi prezentate cazuri concrete privind finanțările ilegale și influențele externe din timpul alegerilor parlamentare din 2025. Participanții vor analiza modalitățile de prevenire a corupției electorale și de consolidare a transparenței.

Sesiunea „Behind the Screens: Cyber Threats and the Battle for Moldova’s Democracy” va explora modul în care amenințările cibernetice afectează instituțiile democratice, drepturile digitale și infrastructura electorală, propunând soluții pentru consolidarea securității cibernetice.

Evenimentul se va încheia cu remarci din partea organizatorilor, care vor sublinia concluziile forumului și vor trasa direcțiile strategice pentru anii următori. Concluziile MSF 2025 vor fi sintetizate într-un document de recomandări pentru factorii de decizie.

#Moldova Security Forum

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.