„Reacția doamnei Dogotaru nu face decât să confirme că ea nu înțelege care e rolul Arhitectului-șef al orașului”, este reacția viceprimarului Victor Chironda la declarațiile făcute de Svetlana Dogotaru precum că Chironda se vrea pe listele unui partid cu șanse de trecere în Parlament.

Într-o postare pe Facebook, Chironda scrie că:

„Eu am refuzat toate propunerile de includere în listele electorale. Nu mă interesează Parlamentul, deși ar fi o listă întreagă de legi pe domeniul urbanismului pe care le-aș promova.”

Mai mult, viceprimarul susține că acceptarea fără cîrcnire a enormităților de PUZ-uri și proiectelor de blocuri enorme generate de companiile de construcții, acoperindu-te cu „cadrul legal” este exact ceea a făcut echipa lui Chirtoacă și Grozavu timp de 10 ani cu acest oraș.

„De fiecare dată cînd apăreau astfel de proiecte o rugam pe doamna Svetlana să găsim posibilități de a impune condiții, de a reduce etajele, de a prevedea construcția de obiecte sociale. De fiecare dată răspunsul era „nu este posibil”, „totul este conform legii”. În schimb ulterior, cînd societatea civilă și experții criticau proiectul, identificau probleme și soluții, doamna Arhitect-șef lua apă în gură și eu eram cel care trebuia să dea explicații”, scrie viceprimarul.

„Donația de PUG”, PUZ zona Circ, Braus Ciocana, PUZ Botanica și alte proiecte cu scandal care au ajuns în Consiliul Municipal sau au fost emise de municipalitate au fost făcute sub aceelași deviz – „totul conform legii. Vă propun să comparați această abordare cu cea a Arhitectului-șef al orașului Kazan, Rusia. Acest oraș este în top 5 cele mai frumoase și moderne orașe din Rusia, iar proiectele de urbanism și amenajare a teritoriului se pot compara cu cele din Amsterdam sau Copenhaga”, se mai arată în postare.

„O încercare de a primi o ofertă pe lista vreunui partid”, reacția Svetlanei Dogotaru la acuzațiile lui Chironda

#Hotelul National #Primaria Capitalei #Svetlana Dogotaru #Victor Chironda

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.