Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că principalul criteriu pentru un plan de pace este să fie just și eficient, astfel încât, după semnarea lui, Rusia să nu atace din nou Ucraina, transmite adevărul.ro.

În încercarea de a obține un acord de pace înainte de negocieri decisive, Volodimir Zelenski și-a abandonat speranțele ca Ucraina să adere la NATO. Președintele ucrainean a renunțat la ambiția de a se alătura alianței militare în schimbul unor garanții de securitate din partea țărilor occidentale, numindu-l „un compromis” pentru a pune capăt războiului cu Rusia.

Această decizie reprezintă o schimbare majoră pentru Ucraina, care a luptat pentru aderarea la NATO ca măsură de protecție împotriva atacurilor rusești, o ambiție inclusă și în constituția sa. Totodată, aceasta corespunde unuia dintre obiectivele de război ale Rusiei, deși Kievul a refuzat până acum să cedeze teritoriu Moscovei.

Zelenski a explicat duminică, înaintea negocierilor cu trimișii SUA la Berlin, că garanțiile de securitate oferite de SUA, Europa și alți parteneri, în locul aderării la NATO, reprezintă un compromis din partea Ucrainei.

„Încă de la început, dorința Ucrainei a fost să adere la NATO, pentru a obține garanții reale de securitate. Unii parteneri din SUA și Europa nu au susținut această direcție”, a spus el, răspunzând întrebărilor reporterilor printr-un chat WhatsApp.

„Astfel, astăzi, garanțiile bilaterale de securitate între Ucraina și SUA, garanții asemănătoare Articolului 5 din tratatul NATO oferite de SUA și garanții de securitate din partea colegilor europeni, precum și din alte țări, Canada, Japonia, reprezintă o oportunitate de a preveni o altă invazie rusă”, a adăugat Zelenski.

„Și acesta este deja un compromis din partea noastră”, a subliniat el, precizând că aceste garanții ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere legal.

Comentând declarațiile președintelui american Donald Trump, care a spus că doar liderului de la Kiev nu îi place planul de pace propus de SUA, Zelenski a explicat, într-o conversație cu jurnaliștii, că un astfel de plan nu poate fi pe placul tuturor.

„Există întotdeauna compromisuri în diferite formate ale planului. Ultimele comentarii și modificări privind documentul le-am transmis deja autorităților americane”, a precizat el.

Potrivit The New York Times, Ucraina a transmis SUA propria variantă a planului de pace, un document cu 20 de puncte, însă americanii insistă asupra unor modificări ale acestuia.

Între timp, la Berlin are loc o serie de întâlniri între oficiali ucraineni, americani și europeni. La discuții participă și emisarii lui Trump, Steve Witkoff și ginerele președintelui, Jared Kushner, ajunși în capitala germană pentru o nouă rundă de negocieri privind încetarea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, notează agenția AP, pe 14 decembrie.

Președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz vor participa, de asemenea, la întâlnirile cu Witkoff programate pentru 14 și 15 decembrie, a scris Wall Street Journal .

„Cel mai important este să mă întâlnesc cu emisarii președintelui Trump, dar vor avea loc și discuții cu partenerii noștri europeni și cu mulți lideri, privind principiile păcii – un acord politic care să pună capăt războiului”, a spus Zelenski, într-un mesaj televizat sâmbătă seara.

Președinte american insistă pe finalizarea rapidă a războiului, dar întârzierea negocierilor, mai ales în privința controlului asupra regiunii estice – Donbas – și a garanțiilor de securitate pentru Ucraina, îl frustrează tot mai mult.

Rusia încearcă să determine Ucraina, prin intermediul lui Trump, să retragă trupele din părți ale regiunii Donețk aflate încă sub controlul ucrainean și să renunțe la planurile de aderare la NATO. Kievul respinge ferm aceste condiții.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, susține că americanii ar fi de partea Rusiei, menționând că problema teritorială a fost discutată intens la Moscova, în timpul întâlnirilor lui Witkoff și Kushner cu Putin la începutul lunii decembrie

„Americanii știu și înțeleg poziția noastră”, a afirmat Ușakov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #Ucraina #Volodimir Zelenski

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.