Nou an de studii, cu universități reformate: Au rămas puține, dar sustenabile

Vine noul an de studii, care va fi diferit de cel precedent. După reforma universităților, numărul instituțiilor de învățământ superior s-a redus de la 16 la 11. Ministerul Educației spune că sunt prea puțini studenți și prea multe universități, de aceea era necesar să se intervină.

Autoritățile, în afirmațiile sale, se bazează pe date statistice, care arată că urmare a declinului demografic a scăzut și scade în continuare numărul elevilor și al studenților. De exemplu, dacă în perioada anilor 2010-2011 erau 107813 studenți, în anul de studii 2021-2022 cifra s-a înjumătățit, înregistrând 59647 de studenți.

Ministerul Educației explică, instituțiile de învățământ superior cu venituri mici de doar câteva milioane de lei nu au şanse în competiţia pentru a atrage profesori buni, pentru a avea în dotare săli şi laboratoare moderne şi a pregăti specialişti de calitate. Fapt demonstrat și de datele statistice, care relevă că în 2020 doar 4, din cele 16 instituţii de învățământ superior de stat au avut profit şi doar două – în 2019.

Portalul economic mold–street.com a analizat veniturile universităților din Republica Moldova. Universitatea de Stat din Moldova este cea mai mare instituţie de învățământ superior, atât după numărul de studenţi, cât şi după valoarea mijloacelor fixe. Cea mai profitabilă instituţie de învățământ superior, pe parcursul a mai mulţi ani, este Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF).

sursa: Mold-Street.com

Din acest grafic se vede cu ochiul liber, cât de mare este diferența bugetelor instituțiilor de învățământ. Totodată, universitățile au nevoie de un număr similar de rectori, prorectori, decani și prodecani, indiferent de faptul dacă în programele lor s-au înmatriculat 200 sau 10000 de studenți, indiferent de buget.

Mai mult decât atât, și infrastructura, inclusiv TIC sunt costisitoare per student. Respectiv, o instituție de învățământ superior este nevoită să cheltuiască aceiași bani pentru întreținerea unui metru pătrat de sală de studii sau de laborator pentru a instrui 5, 10 sau 25 de studenți.

Autoritățile promit că va începe cel mai important proces de modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din Republica Moldova din ultimii ani. Pentru realizarea acestui scop au fost alocate peste 700 de milioane de lei.

#reforma universităţilor #USMF #USM #ministerul educatiei

Rusia face un pas îndrăzneț în agricultură, anunțând planuri de cultivare a bananelor și a altor fructe tropicale. Ministrul rus al Agriculturii, Oxana Lut, a făcut această declarație surprinzătoare la un forum internațional în Ghelendjik, transmite libertatea.ro.

„Am început construirea primelor sere pentru banane”, a declarat ministrul rus al Agriculturii, Oxana Lut, în cadrul forumului internațional de la Ghelendjik.

Ea a adăugat că există propuneri pentru cultivarea altor fructe exotice în Rusia.

„O persoană care se ocupă cu selecţia diferitelor plante ne-a abordat recent. Ne-a spus să-i furnizăm răsaduri de kiwi roşu. Kiwi roşu, o plantă care nu a fost niciodată cultivată în ţara noastră”, a mai adăugat Lut.

Ministrul rus susține că, în prezent, în Rusia se poate cultiva „orice”. Inspirată de o vizită recentă în Kazahstan, unde a văzut sere de banane, Lut consideră posibil un experiment similar în Rusia, dacă se dovedește profitabil pentru fermieri.

În februarie, Rusia a inclus bananele pe lista produselor agricole cultivabile în țară. Vladimir Vladimirov, guvernatorul regiunii Stavropol, a anunțat că prima recoltă locală de banane va ajunge la consumatori în 2027.

Investiții de peste 36 de milioane de dolari în culturile de banane

Guvernul rus a alocat deja aproximativ 36 de milioane de dolari pentru o cultură de banane pe 45,9 hectare lângă Nevinnomissk, în regiunea Stavropol.

Se estimează o producție anuală de 21.500 de tone de banane.

În prezent, bananele comercializate în Rusia sunt importate în principal din Ecuador, Columbia și Costa Rica. Această inițiativă marchează o schimbare semnificativă în strategia agricolă a Rusiei, vizând reducerea dependenței de importuri și diversificarea producției locale.