Vine noul an de studii, care va fi diferit de cel precedent. După reforma universităților, numărul instituțiilor de învățământ superior s-a redus de la 16 la 11. Ministerul Educației spune că sunt prea puțini studenți și prea multe universități, de aceea era necesar să se intervină.

Autoritățile, în afirmațiile sale, se bazează pe date statistice, care arată că urmare a declinului demografic a scăzut și scade în continuare numărul elevilor și al studenților. De exemplu, dacă în perioada anilor 2010-2011 erau 107813 studenți, în anul de studii 2021-2022 cifra s-a înjumătățit, înregistrând 59647 de studenți.

Ministerul Educației explică, instituțiile de învățământ superior cu venituri mici de doar câteva milioane de lei nu au şanse în competiţia pentru a atrage profesori buni, pentru a avea în dotare săli şi laboratoare moderne şi a pregăti specialişti de calitate. Fapt demonstrat și de datele statistice, care relevă că în 2020 doar 4, din cele 16 instituţii de învățământ superior de stat au avut profit şi doar două – în 2019.

Portalul economic mold–street.com a analizat veniturile universităților din Republica Moldova. Universitatea de Stat din Moldova este cea mai mare instituţie de învățământ superior, atât după numărul de studenţi, cât şi după valoarea mijloacelor fixe. Cea mai profitabilă instituţie de învățământ superior, pe parcursul a mai mulţi ani, este Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF).

sursa: Mold-Street.com

Din acest grafic se vede cu ochiul liber, cât de mare este diferența bugetelor instituțiilor de învățământ. Totodată, universitățile au nevoie de un număr similar de rectori, prorectori, decani și prodecani, indiferent de faptul dacă în programele lor s-au înmatriculat 200 sau 10000 de studenți, indiferent de buget.

Mai mult decât atât, și infrastructura, inclusiv TIC sunt costisitoare per student. Respectiv, o instituție de învățământ superior este nevoită să cheltuiască aceiași bani pentru întreținerea unui metru pătrat de sală de studii sau de laborator pentru a instrui 5, 10 sau 25 de studenți.

Autoritățile promit că va începe cel mai important proces de modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din Republica Moldova din ultimii ani. Pentru realizarea acestui scop au fost alocate peste 700 de milioane de lei.

#ministerul educatiei #reforma universităţilor #USM #USMF

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.