Reforma sistemului de învățămînt superior, pe scurt reforma universităților, era necesară demult în Republica Moldova. Este ireversibilă și are legătură, în primul rînd, cu factorul demografic. Declarațiile au fost făcute de Igor Șarov, ex-ministrul Educației și actualul rector al Universității de Stat din Moldova (USM), într-un comentariu pentru Noi.md.

Rectorul Igor Șarov a tras atenția asupra faptului că, în perioada 2007-2021, numărul studenților din țară a scăzut de 2,5 ori – de la 132 mii în 2007 la 59,7 mii în 2020. Mai mult, există tendința de scădere a numărului de studenți și în anii următori. Se estimează că până în 2030 numărul acestora va scădea pînă la 13-18 mii.

„Prin urmare, niciun expert, specialist, implicat în politica educațională, nu poate nega faptul că această reformă a fost discutată de mult timp și este extrem de necesară. Da, procesul pentru universitățile absorbite va fi dureros, deoarece fiecare dintre ele are propria sa istorie. Avem universități bune în Moldova, inclusiv cele cinci care vor fi absorbite – ele au un management și o administrație excelentă. Dar, în același timp, vorbim despre ireversibilitatea acestei reforme, despre faptul că este necesară utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe mijloace financiare în buget și să crească în viitor pentru a asigura o calitate mai bună a învățământului pentru studenți”, a explicat Igor Șarov.

Totodată, potrivit acestuia, interpretarea existentă, conform căreia mijloacele financiare care vor apărea în urma reorganizării unor universități nu vor contribui la îmbunătățirea calității educației, este fundamental greșită. A amintit de decretul guvernamental din 2012 care prevedea adoptarea unei noi metodologii de finanțare a universităților.

„El a fost aprobat abia în 2020, acest proces a durat opt ani. Noi nu ne putem permite să întreținem universitățile cu 100 sau 200 de studenți. Așa a fost în cazul a două universități – Institutul de Relații Internaționale din Moldova și Universitatea de Stat „Dmitri Cantemir”. Din cauza numărului mic de studenți, ca urmare a reorganizării din 2020, au fost absorbite de Universitatea de Stat din Moldova. De aceea, eu cred că deciziile pe care le luăm acum sunt foarte dureroase, dar autoritățile reies din situația existentă”, a conchis rectorul USM.

Amintim că Universitatea Agrară va fi absorbită de Universitatea Tehnică. Academia de Studii Economice se reorganizează prin absorbția Institutului Național de Cercetări Economice, iar Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” se reorganizează prin absorbția Universității de Stat din Tiraspol. De asemenea, cele 18 Institute de Cercetare din Republica Moldova sunt trecute în subordinea USM, UTM și a Universității Pedagogice „Ion Creangă”.

Pentru cele mai importante știri,
abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Șarov #reforma universităţilor #USM

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.