Noul ministru al Culturii, Dan Suruceanu, deține de 20 de ani o firmă alături de un veterinar condamnat pentru corupție. Suruceanu este și prieten cu un om de afaceri implicat în dosarul creditelor neperformante de la fosta Bancă de Economii, iar la fostul loc de muncă – Arena Chișinău – ar fi încasat nejustificat 141 de mii de lei, potrivit unui audit al Curții de Conturi, transmite Europa Liberă.

Potrivit CV-ului oficial depus la parlament, Suruceanu se descrie drept „proprietar” și „fondator” al firmei Ecvetimpex SRL, înființată în 2005. Ce omite este că asociatul său, cu 50% din acțiuni, este Nicolae Gangal, fostul director al Centrului Republican de Diagnostică Veterinară, condamnat în 2018 la cinci ani de închisoare cu suspendare pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Gangal ar fi favorizat o firmă la o licitație pentru vaccinul antirabic, prejudiciul fiind estimat la peste 1,4 milioane de lei din bugetul ANSA, bani proveniți dintr-un program cofinanțat de UE.

Adresa la care figurează sediul companiei controlată de ministrul Culturii, Dan Suruceanu.

Suruceanu confirmă pentru Europa Liberă că a fondat firma împreună cu Gangal, dar susține că nu a mai avut contact cu el de atunci și că firma e inactivă, singura ei activitate fiind vânzarea a 20 de cai către Poliția municipală. Despre condamnarea partenerului său spune că abia acum a aflat.

Ministrul are legături și cu omul de afaceri Vladislav Boghii, pe care îl numește „prietenul meu”. Cei doi au colaborat la firma AS Petrol – implicată în anularea unei datorii de 19,5 milioane de lei față de stat – iar ulterior Suruceanu a lucrat ca manager de vânzări la o companie petrolieră a lui Boghii. Acesta din urmă este vizat, la rândul său, într-un litigiu legat de un credit neperformant de 25 de milioane de lei la BEM, ajuns ulterior într-un portofoliu de datorii cesionat unei companii controlate de Ilan Șor. Suruceanu spune că nu cunoaște detaliile acelui caz.

La fostul loc de muncă, Arena Chișinău, un audit al Curții de Conturi arată că Suruceanu, vice-administrator din 2023, ar fi primit un salariu cu 11,7 mii de lei mai mare decât plafonul legal, timp de un an – peste 141 de mii de lei în plus, potrivit instituției. Ministrul respinge concluzia, explicând că diferența provine din sporuri pentru munca de weekend.

Tot la Arena Chișinău, Suruceanu s-a ocupat de contractele pentru concerte ale unor artiști ruși aflați în baza de date ucraineană „Mirotvoreț”, printre care Diana Arbenina, al cărei concert a fost ulterior anulat de minister ca fiind „inoportun”. Suruceanu spune că nu avea competența de a interzice astfel de evenimente, această atribuție revenind autorităților de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Suruceanu este unul dintre cele patru nume noi din guvernul condus de premierul Vasile Tofan, care a declarat că mizează pe experiența sa de „manager”. Nepot al interpretului Ion Suruceanu, noul ministru a mai lucrat la Muzeul de Arte, o firmă de fitness și una de utilaje pentru construcția drumurilor, considerând că experiența de la Arena Chișinău îi va fi cea mai utilă în noul mandat.

Ion Suruceanu: Un ministru al Culturii trebuie să fie un bun organizator, nu neapărat artist

#Arena Nationala #Dan Suruceanu #ministrul Culturii

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, consideră că bazele de odihnă și alte obiective aflate în proprietatea statului ar trebui date în gestiune sectorului privat sau scoase la vânzare, pentru a reduce cheltuielile publice și a transforma aceste spații în obiective care generează valoare pentru economie.

Declarația a fost făcută de ministră în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit Victoriei Belous, multe dintre aceste baze de odihnă provin din perioada sovietică, iar statul continuă să cheltuiască bani pentru întreținerea lor, fără să le dezvolte suficient.

„Eu cred că acolo noi ar trebui să nu mai investim, să le dăm în gestiune sectorului privat, să investească, să le dezvolte. Statul nu cred că are ca prioritate să păstreze aceste obiecte, deoarece nici nu le dezvoltăm, doar le conservăm și mai cheltuim pe ele bani”, a declarat ministra.

Belous a precizat că valorificarea acestor obiective ar putea fi una dintre acțiunile următoare ale Guvernului. Ea a menționat că nu este vorba doar despre bazele de odihnă, ci și despre alte proprietăți ale statului care ar putea fi scoase la vânzare sau transmise în gestiune privată.

Ministra a dat drept exemplu și unele obiective aflate în gestiunea instituțiilor publice, inclusiv Ministerul Finanțelor, despre care spune că nu oferă condiții care să justifice menținerea lor de către stat.

„Dacă vrem să facem din zonele de odihnă puncte de atracție și puncte comerciale care să genereze plusvaloare economiei, eu cred că aceste baze trebuie să găsească alt gestionar”, a conchis Victoria Belous.