O echipă de oameni de ştiinţă israelieni şi germani a elucidat modul în care unele dintre cele mai rapide stele din Univers ating viteze incredibile, a anunţat Institutul de Tehnologie din Israel (Technion). Într-un studiu publicat în revista Nature Astronomy, cercetătorii au demonstrat, cu ajutorul simulărilor computerizate 3D, că aceste stele hiperveloce – rămăşiţe stelare mici şi dense care se deplasează cu peste 2.000 km/secundă – sunt propulsate prin evenimente explozive numite „detonaţii duble”.

Fenomenul are loc atunci când două stele neobişnuite orbitează una în jurul celeilalte, iar explozia stelei mai grele aruncă în spaţiu, cu o viteză extraordinară, rămăşiţele companionului mai uşor.

„Este pentru prima dată când observăm o traiectorie clară în care resturile unei fuziuni de pitice albe pot fi lansate cu hipervelocitate, cu proprietăţi care corespund piticelor albe fierbinţi şi cu luminozitate slabă, pe care le observăm în halou.

Acest lucru rezolvă misterul originii acestor stele fugare şi deschide, de asemenea, o nouă cale de cercetare pentru supernovele speciale de tip Ia cu luminozitate slabă”, a declarat dr. Hila Glanz, coordonatoarea studiului de la Technion.

Potrivit cercetătorilor, descoperirea explică originea piticelor albe fierbinţi şi slab luminoase observate în regiunile exterioare ale galaxiei noastre și aduce noi perspective asupra supernovelor rare de tip Ia cu luminozitate slabă, esenţiale pentru măsurarea expansiunii Universului şi înţelegerea formării elementelor chimice.

„Această descoperire nu numai că ne ajută să înţelegem stelele hiperveloce, ci ne oferă şi o perspectivă asupra unor noi tipuri de explozii stelare”, a adăugat prof. Hagai Perets, coautor al studiului, potrivit digi24.ro.

Cercetarea a fost realizată de experți de la Technion, Universitatea Potsdam și Institutul Max Planck pentru Astrofizică din Germania. Rezultatele au implicații importante pentru viitoarele studii astronomice, inclusiv pentru datele furnizate de telescopul spațial Gaia, care ar putea dezvălui mai multe dintre aceste „proiectile stelare” greu de detectat ce străbat galaxia noastră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#descoperire #stele #univers

Negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate marți la Abu Dhabi, s-au încheiat după mai bine de patru ore și vor continua miercuri. Deocamdată, nu au fost anunțate rezultate concrete, iar pozițiile părților rămân diferite în privința unui eventual armistițiu. În același timp, Washingtonul încearcă să obțină participarea directă a Europei la următoarele runde de discuții.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că în prima zi a negocierilor au fost abordate chestiuni umanitare, inclusiv schimbul de prizonieri de război și repatrierea copiilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a calificat prima zi a tratativelor drept „foarte productivă” și a confirmat că Statele Unite își doresc extinderea formatului prin includerea reprezentanților europeni.

Potrivit publicației Politico, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner vor încerca să convingă Rusia să accepte participarea directă a Europei la următoarea rundă de negocieri. Washingtonul ar vrea ca actuala întâlnire să fie ultima desfășurată fără implicarea deplină a partenerilor europeni. „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”, a declarat un oficial american citat de publicație.

De altfel, înainte de începerea discuțiilor trilaterale, reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene s-au întâlnit cu oficiali americani și ucraineni.

În ceea ce privește un eventual armistițiu, Moscova nu dă semne că ar fi pregătită să îl accepte în această etapă. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că trebuie clarificate mai întâi principiile viitoarei arhitecturi de securitate europene și abia ulterior discutată oprirea focului în Ucraina.

Poziția Rusiei stârnește îngrijorări în rândul statelor europene, care se tem că solicitările Kremlinului ar putea viza inclusiv reducerea prezenței NATO pe flancul estic. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că discuțiile mai ample despre securitatea europeană ar trebui să aibă loc după obținerea unui armistițiu.

Tot marți, reprezentanții Statelor Unite, ai Europei și ai Ucrainei au reafirmat, într-o declarație comună, angajamentul pentru o arhitectură de securitate solidă în Europa după încheierea războiului. Documentul subliniază respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și dreptul acesteia de a-și decide independent viitorul. Semnatarii au reconfirmat și rolul central al NATO în apărarea colectivă euroatlantică și au discutat despre măsuri de prevenire a escaladării militare.

Între timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au continuat. Potrivit autorităților de la Kiev, înainte de începerea negocierilor, armata rusă a atacat zece regiuni și a lovit cinci substații energetice importante.