Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a semnat trei decrete prin care au fost introduse noi sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în încălcarea drepturilor omului în Crimeea temporar ocupată, precum și împotriva ”propagandiștilor și figurilor pro-ruse din Republica Moldova”. Măsurile pun în aplicare deciziile Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

Pachetul de sancțiuni vizează 11 politicieni și activiști din Republica Moldova, acuzați că promovează narațiuni pro-Kremlin și justifică agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Pe listă figurează Victoria Furtună, lidera Partidului Moldova Mare, care participă la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Totodată, în listă sunt și deputații BCS Constantin Starîș și Bogdan Țîrdea, ambii candidați pe lista Blocului Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru un nou mandat.

De asemenea, sancțiuni au fost aplicate și împotriva deputatului Vasile Bolea, Dmitri Konstantinov, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. Alte nume incluse pe lista de sancțiuni sunt politicienii Ion Mahu, Victor Petrov, Iurie Ciofu, lidera partidului „Renaștere” Natalia Parasca, precum și analistul pro-rus Igor Șornikov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#prorusi #sanctiuni #Vladimir Zelenski

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.