Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Oaza descoperită sub apele Arctice. Până acum a fost o lume ascunsă

07 Iul. 2024, 09:50
 // Categoria: Sci-tech // Autor:  Elena Putregai
07 Iul. 2024, 09:50 // Sci-tech //  Elena Putregai

Adâncurile înghețate ale Oceanului Arctic ascund o lume minunată recent descoperită de cercetători. Lângă coasta insulei Svalbard din Norvegia, la peste 3.000 de metri sub valuri, se întinde un câmp de guri hidrotermale de-a lungimea crestei Knipovich.

Acest lanț muntos subacvatică era considerat anterior lipsită de particularități. Spre deosebire de mediul înconjurător, aceste guri hidrotermale, numite „Jøtul” după giganții din mitologia nordică, reprezintă o descoperire spectaculoasă. Aici, activitatea vulcanică încălzește apa oceanică prin crăpăturile din scoarța terestră, declanșând reacții chimice care dau naștere unor ecosisteme bogate, potrivit sciencealert.com

„Apa pătrunde în fundul oceanului unde este încălzită de magmă. Apa supraîncălzită se ridică apoi înapoi pe fundul mării prin fisuri și fisuri”, explică geologul marin Gerhard Bohrmann de la Universitatea din Bremen, Germania.

Lumea din adâncuri este permanent învăluită în beznă și supusă unei presiuni enorme. Lumina soarelui nu ajunge aici, iar fotosinteza, procesul vital pentru majoritatea viețuitoarelor de la suprafață, este imposibilă. Dar gurile hidrotermale furnizează energia necesară prin chemosinteză.

Descoperirea câmpului Jøtul este o piesă lipsă din puzzle-ul activității hidrotermale din Marea Norvegiei-Groenlandei. În 2022, o echipă de cercetători a explorat fundul mării cu ajutorul unui robot submersibil – MARUM-QUEST, la o adâncime de 3 kilometri. Acolo au dat peste Jøtul, o întindere vastă cu guri active și inactive, emanând căldură vulcanică.

Câmpul Jøtul este situat chiar la granița dintre două dintre plăcile tectonice ale Pământului. Acest câmp ne oferă indicii despre cum ar putea exista viața pe alte planete cu medii complet diferite, spun specialiștii. De asemenea, ne ajută să înțelegem mai bine chimia oceanelor și circulația elementelor cheie precum carbonul.

Descoperirea publicată în revista Scientific Reports deschide calea pentru explorări viitoare ale adâncurilor ascunse ale Pământului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.