Oceanul Arctic a început să se încălzească cu zeci de ani mai devreme decât se credea anterior, arată un nou studiu. Cercetătorii au descoperit că temperatura sa a început, de fapt, să crească la începutul secolului al XX-lea – cu câțiva ani mai devreme decât sugerează înregistrările – din cauza apei mai calde care curge în delicatul ecosistem polar din Oceanul Atlantic.

O echipă internațională de cercetare a reconstruit istoria recentă a încălzirii oceanelor la poarta de acces către Oceanul Arctic din strâmtoarea Fram, între Groenlanda și Svalbard.

Folosind mostrele chimice găsite în microorganismele marine, echipa a descoperit că Oceanul Arctic a început să se încălzească rapid la începutul secolului al XX-lea, pe măsură ce ape mai calde și mai sărate curgeau din Atlantic: un fenomen numit “atlantificare”.

Oceanul Arctic se încălzește îngrijorător de rapid

„Schimbarea a precedat probabil încălzirea documentată de măsurătorile instrumentale moderne”, spun oamenii de știință.

Din 1900, temperatura oceanului a crescut cu aproximativ două grade Celsius, în timp ce gheața s-a retras și salinitatea a crescut.

Descoperirile, publicate în revista Science Advances, oferă prima perspectivă istorică asupra atlantificării Oceanului Arctic și dezvăluie o legătură cu Atlanticul de Nord, care este mult mai puternică decât se credea anterior.

Oamenii de știință spun că conexiunea este capabilă să „modeleze” variabilitatea climei arctice, care ar putea avea implicații importante pentru retragerea gheții și creșterea nivelului mării la nivel global, pe măsură ce calotele polare continuă să se topească.

Ei au avertizat că toate oceanele lumii se încălzesc din cauza schimbărilor climatice, dar Oceanul Arctic – cel mai mic și cel mai puțin adânc dintre oceanele lumii – se încălzește cel mai rapid dintre toate.

Coautorul studiului, Dr. Francesco Muschitiello, de la Universitatea Cambridge, a declarat: „Rata de încălzire în Arctica este mai mult decât dublă față de media globală”. „Pe baza măsurătorilor prin satelit, știm că Oceanul Arctic s-a încălzit constant, în special în ultimii 20 de ani, dar am vrut să plasăm încălzirea recentă într-un context mai lung”, spun specialiștii.

#incalzirea globala #oameni de stiinta #ocean

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.