Albatroșii, care formează cupluri pe viață, „divorțează” acum în număr mai mare. Ce se întâmplă cu mediul

Albatroșii sunt cunoscuți drept o specie monogamă, păsările formând parteneriate de durată. Acum însă, problemele cauzate de încălzirea globală au început să le afecteze relațiile, susține un studiu al Societății Regale Britanice, citat de The Guardian. Fenomenul este unul îngrijorător, căci poate să ducă chiar la dispariția păsărilor.

Fiind unele dintre cele mai loiale specii de animale, albatroșii sunt de mult timp un subiect de studiu științific. „Există toate aceste lucruri pe care le considerăm a fi super-umane”, spune dr. Graeme Elliot, consilier științific principal la departamentul de conservare din Noua Zeelandă, care studiază albatroșii de trei decenii.

Păsările se pretează antropomorfismului: trăiesc timp de 50-60 de ani, au o fază de adolescență lungă și incomodă, în timp ce învață cum să seducă un partener prin dans și fac călătorii de ani departe de casă pe măsură ce se maturizează. De obicei, rămân cu același partener pe viață și sărbătoresc cu voce tare atunci când își salută „jumătatea” după o lungă absență.

Dar acum, precum oamenii, păsările au ajuns să sufere de stres, un stres cauzat, în cazul albatroșilor, de schimbările climatice.

Apele mai calde înseamnă pentru păsări mai puțini pești, adică mai puțină hrană și un mediu mai aspru. Asta înseamnă că nu mai supraviețuiesc la fel de mulți pui, dar și că păsările „muncesc” mai multe ore pentru a se hrăni și se luptă să-și mențină relația de cuplu.

Mai exact, studiul arată că, în anii cu temperaturi neobișnuit de calde ale apei, rata divorțurile a crescut până la 8%, de la 1-3%. Studiul a fost realizat pe parcursul a 15 ani și a analizat o populație sălbatică de 15.500 de perechi reproducătoare de albatroși din Insulele Falkland.

Francesco Ventura, cercetător la Universitatea din Lisabona și coautor al studiului Societății Regale, a declarat că oamenii de știință au fost surprinși să afle că apele mai calde sunt asociate cu rate neobișnuit de ridicate de divorț ale cuplurilor de albatroși, chiar și atunci când a fost luată în considerare și lipsa peștilor.

„De obicei, divorțul albatrosului este prezis de un eșec de reproducere. Dacă o pereche nu reușește să aibă pui, șansele de despărțire sunt mai mari. Mai puțină hrană pentru păsări ar putea duce la mai multe eșecuri în cuplu. Dar cercetătorii au fost surprinși să constate că, și în condițiile în care au luat în considerare aceste lucruri, temperatura mai ridicată a apei a avut un efect suplimentar – împingând ratele de divorț chiar și atunci când reproducerea a avut succes”, a spus Francesco Ventura.

Potrivit lui Ventura, două ar fi cauzele acestor divorțuri în rândul albatroșilor. În primul rând, apele mai calde obligă păsările să vâneze mai mult timp și să zboare mai departe de casă. Dacă păsările nu s-au întors înapoi pentru sezonul de reproducere, partenerii lor își caută un alt tovarăș de viață. În plus, atunci când apele sunt mai calde și în medii mai dure, hormonii de stres al albatrosului cresc. Păsările ar putea simți asta și își pot învinovăți partenerul.

„Propunem această ipoteză a învinuirii partenerului – prin care o femelă albatros stresată ar putea simți acest stres fiziologic și atribuie aceste niveluri mai ridicate de stres unei performanțe slabe a masculului”, a spus Francesco Ventura.

Numărul albatroșilor, în scădere la nivel global

Cercetarea vine pe măsură ce numeroase populații de albatroși din întreaga lume au probleme. „Numărul lor scade,” a transmis Graeme Elliot.

Scăderea populației a făcut să apară mai multe cupluri homosexuale printre albatroși. „Avem perechi de masculi printre păsările de pe Insula Antipode, pe care nu le-am avut până acum. O parte dintre masculi face pereche cu un alt mascul pentru că nu poate găsi o parteneră de sex feminin”, a spus Graeme Elliot.

Studiul Royal Society a analizat populația de albatroși cu sprânceană neagră din Insulele Falkland, unde numărul acestor păsări este încă mare și unde rata divorțului nu este catastrofală. Dar, potrivit lui Francesco Ventura, aceeași dinamică s-ar putea aplica și altor populații de albatroși și ar avea un efect mai dăunător acolo unde numărul păsărilor este mai mic.

„Avem nevoie de o campanie internațională pentru a salva aceste păsări. În caz contrar, ele vor dispărea”, a avertizat Graeme Elliot, consilier științific principal la departamentul de conservare din Noua Zeelandă, care studiază albatroșii de trei decenii.

#păsări #mediu #divort

Câteva sute de manifestanţi pro-UE au mărşăluit sâmbătă, 9 decembrie curent, prin Tbilisi, cu o săptămână înainte ca Bruxelles-ul să decidă, dacă va acorda sau nu Georgiei statutul de ţară candidată.

Liderii UE urmează să se întâlnească pe 14 şi 15 decembrie pentru a discuta această chestiune în cadrul unui summit în care sunt programate negocieri cu Ucraina şi Republica Moldova, care sunt deja candidate oficiale la aderarea la UE.

Fluturând steaguri europene şi georgiene, manifestanţii, care reprezentau mai multe ONG-uri, au mărşăluit pe principalul bulevard din Tbilisi. În Piaţa Europei, demonstranţii au desfăşurat un steag european de 33 de metri lungime.

„Unitatea georgienilor este de o importanţă decisivă pentru a asigura drumul nostru spre UE”, au declarat organizatorii într-un comunicat.

Preşedinta proeuropeană a ţării, Salome Zurabişvili, a fost prezentă la demonstraţie.

„În principiu, decizia din 15 decembrie nu ar trebui să pună probleme, dacă va urma recomandarea Comisiei (Europene), ceea ce sperăm”, a declarat ea pentru AFP. „Ar fi extrem de grav dacă (liderul ungar Viktor) Orban – la instigarea Rusiei – ar putea forţa Uniunea Europeană să meargă împotriva unor decizii care ar duce la un viitor european comun, la libertatea comună a Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova în cadrul spaţiului european”, a adăugat ea.

Georgia, o fostă republică sovietică aflată de mult timp sub sfera de influenţă a Moscovei, a depus o cerere de aderare la UE după ce armata rusă a invadat Ucraina în februarie 2022. În iunie 2022, Bruxelles-ul a acordat statutul de candidat Ucrainei şi Republicii Moldova, dar nu şi Georgiei, cerând reforme electorale şi judiciare, eforturi pentru îmbunătăţirea libertăţii presei şi lupta împotriva oligarhilor.

Cu toate acestea, în noiembrie, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de ţară candidată Georgiei, solicitând totodată guvernului georgian să întreprindă reforme care să „reflecte” voinţa cetăţenilor săi de a adera la Uniune. Aspiraţia de a adera la UE şi la NATO este consfinţită în Constituţia georgiană şi este susţinută, conform sondajelor de opinie, de aproximativ 80% din populaţie.