Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a emis, marți, o declarație cu privire la planurile de execuție a lui Kenneth Eugene Smith. Execuția, programată pentru 25 ianuarie în statul Alabama, utilizează asfixierea cu azot, o nouă metodă, considerată neatestată și care ar putea constitui tortură.

Condamnatul la moarte care a supraviețuit injecției letale nu vrea să fie cobai pentru metoda experimentală de execuție

Potrivit informațiilor furnizate de AFP, decesul în cazul asfixierii cu azot este provocat prin hipoxie, adică prin privarea de oxigen.

„Suntem alarmaţi de execuţia iminentă, în Statele Unite, a lui Kenneth Eugene Smith, folosind o metodă nouă şi netestată, asfixierea cu azot”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Înaltului Comisariat, Ravina Shamdasani, în cadrul unei conferințe de presă la Geneva.

Ea a afirmat că această metodă „ar putea constitui tortură sau un alt tratament crud sau degradant conform dreptului internațional”.

O preocupare majoră în legătură cu protocolul de execuție este absența sedării, un aspect subliniat de Shamdasani. Protocolul statului Alabama, care a introdus asfixierea cu azot, nu prevede administrarea unui sedativ, în timp ce Asociația Americană de Medicină Veterinară (AVMA) recomandă sedarea animalelor chiar și în cazul eutanasierii cu azot.

O primă încercare de execuție la nivel mondial

ONU a făcut apel la autoritățile din statul Alabama să suspende execuția lui Kenneth Smith și a exprimat îngrijorare cu privire la aprobarea acestei metode de execuție în statele americane Mississippi și Oklahoma.

Într-o declarație anterioară din 3 ianuarie, raportorii ONU au evidențiat temerile lor cu privire la această „primă încercare” la nivel mondial de execuție prin asfixiere cu azot, sugerând că ar putea duce la o moarte dureroasă și umilitoare.

Kenneth Smith, în vârstă de 58 de ani, este unul dintre cei doi condamnați la moarte în SUA care au supraviețuit unei încercări anterioare de execuție judiciară. În noiembrie 2022, execuția sa prin injecție letală în statul Alabama a eșuat, mai multe încercări de a-i introduce o linie intravenoasă dând greș.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#executie #ONU #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.