Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a emis, marți, o declarație cu privire la planurile de execuție a lui Kenneth Eugene Smith. Execuția, programată pentru 25 ianuarie în statul Alabama, utilizează asfixierea cu azot, o nouă metodă, considerată neatestată și care ar putea constitui tortură.

Condamnatul la moarte care a supraviețuit injecției letale nu vrea să fie cobai pentru metoda experimentală de execuție

Potrivit informațiilor furnizate de AFP, decesul în cazul asfixierii cu azot este provocat prin hipoxie, adică prin privarea de oxigen.

„Suntem alarmaţi de execuţia iminentă, în Statele Unite, a lui Kenneth Eugene Smith, folosind o metodă nouă şi netestată, asfixierea cu azot”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Înaltului Comisariat, Ravina Shamdasani, în cadrul unei conferințe de presă la Geneva.

Ea a afirmat că această metodă „ar putea constitui tortură sau un alt tratament crud sau degradant conform dreptului internațional”.

O preocupare majoră în legătură cu protocolul de execuție este absența sedării, un aspect subliniat de Shamdasani. Protocolul statului Alabama, care a introdus asfixierea cu azot, nu prevede administrarea unui sedativ, în timp ce Asociația Americană de Medicină Veterinară (AVMA) recomandă sedarea animalelor chiar și în cazul eutanasierii cu azot.

O primă încercare de execuție la nivel mondial

ONU a făcut apel la autoritățile din statul Alabama să suspende execuția lui Kenneth Smith și a exprimat îngrijorare cu privire la aprobarea acestei metode de execuție în statele americane Mississippi și Oklahoma.

Într-o declarație anterioară din 3 ianuarie, raportorii ONU au evidențiat temerile lor cu privire la această „primă încercare” la nivel mondial de execuție prin asfixiere cu azot, sugerând că ar putea duce la o moarte dureroasă și umilitoare.

Kenneth Smith, în vârstă de 58 de ani, este unul dintre cei doi condamnați la moarte în SUA care au supraviețuit unei încercări anterioare de execuție judiciară. În noiembrie 2022, execuția sa prin injecție letală în statul Alabama a eșuat, mai multe încercări de a-i introduce o linie intravenoasă dând greș.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#executie #ONU #SUA

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.