Președintele Biden s-a angajat să pună capăt refuzului inexcusabil al fostului președinte Donald Trump de a pune Rusia în fața răspunderii pentru intervenția în alegerile din SUA, pirateria agențiilor guvernamentale și orchestrarea atacurilor împotriva soldaților și diplomaților americani.

Joi, Biden a acționat într-un mod clar și bine determinat. Casa Albă a anunțat expulzarea a 10 diplomați ruși, precum și un șir de sancțiuni pentru o serie de companii și persoane fizice din Rusia. Administrația de la Kremlin a numit noile sancțiuni drept fiind „radicale” și „neprietenoase”.

Au fost vizate șase firme cibernetice rusești, toate având legături strânse cu armata și cu agențiile naționale de informații. Pe de altă parte, firmele rusești care aduc cea mai mare parte a câștigurilor externe ale țării au rămas neatinse, la fel ca și cei câțiva zeci de oligarhi care susțin regimul și gestionează averea personală a lui Putin.

Oficialii de la Casa Albă au declarat că pachetul punitiv a fost atent calibrat în speranța că administrația Biden îl va putea convinge pe Putin să coopereze în domeniile de interes american.

„Politica SUA va implica un amestec de presiune semnificativă și găsirea de modalități de a lucra împreună”, a declarat un oficial. În teorie, politica cu două căi are sens, dar moderarea SUA vine într-un moment în care Kremlinul acționează mai beligerant ca niciodată. În ultimele săptămâni, Rusia a adunat zeci de mii de soldați la frontiera cu Ucraina, amenințând-o cu un război care ar „distruge-o”.

Sancțiunile impuse Rusiei, de către Statele Unite reprezintă un nou pas ce urmărește scopul de a detensiona situația de conflict major din estul Ucrainei, și de a preveni o potențială conflagrație militară dintre cele două state. În cazul în care Putin va accepta aceste constrângeri venite din Occident și va îndeplini solicitările care i-au fost adresate, măsurile punitive lansate de administrația Biden, ar putea însemna un mare succes pentru SUA, dar și pentru democrație per general. Pe de altă parte, o asemenea acțiune agresivă ar putea determina un răspuns pe măsură, lucru care ar putea detona întreg estul Europei.

#estul Ucrainei #Putin #Rusia #SUA #tensiuni militare

Un cetăţean român, în vârsta de 44 de ani, îmbrăcat în haine clericale, a fost arestat în oraşul Ouranoupoli din Grecia în baza unui mandat european de arestare emis de România pentru infracţiuni rutiere, transmite luni agenţia elenă de presă ANA.

Conform documentelor emise de România, bărbatul a fost condamnat la un an, cinci luni şi 20 de zile de închisoare, după ce a fost reţinut pentru conducere fără permis la Constanţa, în 2023, şi la Vaslui, în 2025.

El a fost reţinut de poliţia greacă sâmbătă, în timp ce, se pare, se îndrepta spre comunitatea monastică de la Muntele Athos.

Luni, el a fost prezentat unui procuror în Salonic. Deşi bărbatul este reținut, autorităţile elene au solicitat clarificări cu privire la faptele comise, pentru a decide dacă dosarul va fi înaintat camerei de apel competente.