Vizita președintelui Maia Sandu la Kiev reprezintă un nou nivel în relațiile dintre Ucraina și Republica Moldova. O spune istoricul Octavian Țîcu, potrivit căruia Chișinăul trebuie să pactizeze cu Kievul pentru a soluționa problema transnistreană. De asemenea, potrivit președintelui Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, odată cu obținerea statutului de țară candidată la aderare, Republica Moldova trebuie să fie pregătită pentru a răspunde ferm unui eventual atac militar.

Președintele Maia Sandu s-a aflat ieri în prima sa vizită la Kiev de la izbucnirea războiului, potrivit ipn.md.

În timpul discuțiilor cu omologul său ucrainean, Maia Sandu și-a exprimat admirația pentru curajul cu care ucrainenii își apără țara și a dat asigurări că Republica Moldova e alături de Ucraina.

„Schimbarea statutului Ucrainei și Republicii Moldova în țări candidate ne obligă la parteneriat, la depășirea problemelor din trecut. Odată cu agresiunea Rusiei avem interese comune și riscuri comune, se cere colaborare. Să sperăm că acest parteneriat va fi unul constructiv și eficient”, a spus deputatul PAS, Oazu Nantoi în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

În același timp, istoricul Octavian Țîcu califică drept întârziată, însă extrem cu importantă vizita Maiei Sandu la Kiev. Octavian Țîcu spune că războiul din Ucraina și contextul geopolitic creează premisele soluționării conflictului transnistrean.

„Această vizită are loc într-un context în care Republica Moldova are legitimitate, statutul de țară candidată și intrarea sub umbrela UE deschide porțile unui next level. Vizita Maiei Sandu, care s-a lăsat așteptată, ar fi fost mult mai curajoasă dacă avea loc mai devreme, atunci când au fost președinții țărilor baltice, al Poloniei. Să fie clar, noi nu mai avem ce pierde, nu mai avem de cine să ne temem. Atât timp cât Odessa nu cade, din regiunea transnistreană nu va fi un atac, iar Rusia are resurse limitate pentru a ne închide gura. Avem o susținere plenipotențiară, inclusiv, cu declarații clare că ne putem înarma, ne vor da arme pentru menținerea neutralității. Această poziție fermă ne va ajuta să discutăm la alt nivel și cu regiunea transnistreană. Războiul ne oferă posibilitatea să scăpăm de această enclavă”, a spus Octavian Țîcu.

Și președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, spune că războiul din Ucraina obligă Republica Moldova să se pregătească pentru un eventual atac militar, mai ales că există disponibilitate din partea partenerilor occidentali de a oferi sprijin la modernizarea Armatei Naționale.

„A fi neutru nu înseamnă a fi lipsit de capacitate de apărare. Cu cât mai slabi suntem din punct de vedere militar, cu atât mai infimă ne este neutralitatea. Noi trebuie să transmitem un mesaj clar că, dacă vom fi atacați, ne vom apăra cu dârzenie, așa mici cum suntem. Noi trebuie să avem claritate pe reforma Armatei Naționale, armata trebuie să fie modernă, eficientă”, a spus președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor.

În timpul discuțiilor cu președintele ucrainean, Maia Sandu a menționat că Republica Moldova va continua să sprijine refugiații ucraineni și va consolida capacitatea de transport și de tranzit pe teritoriul său pentru a organiza coridoare de transport de mărfuri dinspre și înspre Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șefa statului a fost însoțită la Kiev de vicepremierul Andrei Spînu și de consilierul prezidențial, Dorin Recean.

#Armata Nationala #Kiev #Maia Sandu #neutralitate #refugiati

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.