Parchetul European a anunțat că a inițiat o anchetă împotriva a patru cetățeni croați cu privire la infracțiuni de corupție activă și pasivă și abuz de funcții, acesta fiind primul caz oficial deschis de Biroul Procurorului Public European condus de Laura Codruța Kövesi, instituția începându-și oficial activitatea la data de 1 iunie.

Ancheta a fost demarată după ce au fost efectuate cercetări pe baza unui raport penal întocmit de Biroul pentru reprimarea corupției și a criminalității organizate al poliției naționale croate, informează EPPO într-un comunicat de presă.

Există motive rezonabile de a crede că primul inculpat, care este primarul orașului Nova Gradiška, a solicitat celui de-al doilea inculpat, managerul unei companii de construcții, o mită în schimbul manipulării unei proceduri de achiziții publice pentru a asigura atribuirea unui proiect cofinanțat de Fondul de coeziune al UE, în valoare de 4 219 433,22 HRK (aproximativ 562 000,00 EUR).

Se bănuiește că al treilea și al patrulea inculpat au ajustat cerințele tehnice ale licitației și au creat un sistem de punctaj pentru evaluarea ofertelor care a avantajat societatea administrată de cel de-al doilea inculpat. Contractul a fost atribuit de primul inculpat societății celui de-al doilea inculpat. În consecință, orașul Nova Gradiška a fost posibil prejudiciat cu nu mai puțin de 90 624,21 HRK (aproximativ 12 000 EUR), iar Fondul de coeziune al UE a fost prejudiciat cu nu mai puțin de 427 228,43 HRK (aproximativ 57 000 EUR).

Având în vedere că primul acuzat, pe lângă faptul că este primarul orașului Nova Gradiška, este și membru al Parlamentului croat și, ca atare, este protejat de imunitate, Parlamentul croat a aprobat inițierea procedurilor penale împotriva primului acuzat, în urma unei cereri depuse de procurorul-șef european.

Ridicarea imunității în această etapă a procedurii vizează exclusiv obținerea aprobării pentru inițierea unei anchete penale, cu respectarea deplină a principiului prezumției de nevinovăție.

Într-un comunicat separat, Parchetul European a anunțat că, la numai șase săptămâni de la începerea activității, a procesat deja peste o mie de rapoarte de fraudă care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, EPPO a confiscat deja bunuri în valoare de 7 milioane de euro.

#Croația #Laura Codruța Kövesi #Parchetul European

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.