Republica Moldova a încercat să pună țara pe agenda actorilor globali. Aici este principalul merit al participării vicepremierului Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, la Summit-ul G7, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, deoarece până acum despre Republica Moldova s-a discutat doar în contextul și în formatele europene, a menționat Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, columnist principal al Agenției de presă IPN, la dezbaterea publică la tema „Cum a ajuns Moldova la Summit-ul G7 și ce are de făcut pentru a valorifica oportunitățile externe în consolidarea rezilienței statale și apărării cetățenilor?”, organizată de Agenție.

Totodată, politologul a subliniat că participarea lui Nicu Popescu și a Republicii Moldova în cadrul discuțiilor G7 internaționalizează cazul Republicii Moldova și aduce la cunoștința publicului internațional unde se află Republica Moldova pe harta globului și care sunt problemele cu care se confruntă Republica Moldova la momentul actual.

„Autoritățile de la Chișinău încearcă să învețe din mers cum să gestioneze mai multe crize care au loc în paralel. Nu trebuie să uităm că Republica Moldova se confruntă nu doar cu criza refugiaților, dar și cu conflicte teritoriale nesoluționate. Sunt regiuni problematice, cum ar fi autonomia găgăuză, care nu are un dialog constructiv și bazat pe credibilitate cu autoritățile centrale. Nu doar regiunea transnistreană este o zonă problematică. Dacă vorbim despre riscuri iminente legate de apărarea națională și aspecte militare, pentru Republica Moldova situația de acum este una din care autoritățile trebuie să învețe să iasă cât mai repede și cât mai eficient, cu resurse minime, pe care le are la dispoziție, dar în așa fel ca, pe lângă soluționarea problemelor, să nu piardă legitimitatea acasă. Autoritățile nu se vor descurca în gestionarea crizelor, dacă nu vor avea susținerea publică, iar pentru a avea susținere publică evident trebuie să existe o comunicare strategică”, a opinat Dionis Cenușa.

Cercetătorul a adăugat că în Republica Moldova se atestă și o situație socio-economică destul de îngrijorătoare. E vorba despre rata inflației, pe care guvernarea nu o poate controla și care este una din cele mai înalte din Europa, dar și despre riscurile legate de încercările de a destabiliza regiunea transnistreană, unde există factori controlați de către autoritățile separatiste sau, direct, de către grupurile de interes din Moscova, interesate în a complica situația din Republica Moldova, dar și de a genera incertitudine și alertă în rândul decidenților ucraineni.

„Ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană nu vizează doar Republica Moldova, vizează și Ucraina. Interesul este de a evalua care vor fi reacțiile Chișinăului și reacțiile Kievului și ale autorităților europene în cazul unui atac militar pe care îl poate orchestra Federația Rusă prin intermediul prezenței sale militare în regiunea transnistreană. Dacă Republica Moldova prezintă interes pentru publicul internațional și pentru factorii de decizie din țările G7, atunci Republica Moldova nu doar că poate obține mai ușor unii bani, pentru că s-au făcut foarte multe promisiuni vizavi de asistența financiară, dar trebuie să readucem în vizor subiectul Republica Moldova ca acești bani să ajungă mai repede și, totodată, ca să existe mecanism de reacție la nivel internațional. Participarea Republicii Moldova la Summit-ul G7 a avut rolul de a alerta comunitatea internațională vizavi de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Dar, pe lângă modul cum guvernarea face politică externă, care este unul eficient, la fel de bine trebuie să se comunice și cu populația. Diplomația publică nimeni nu a anulat-o, este un instrument extrem de util, mai ales în situații de urgență și de criză, de aceea comunicarea strategică și diplomația publică sunt două modalități prin care guvernarea ar trebui să creeze acest sens de siguranță pentru populația din Republica Moldova, care într-adevăr este alertată, pentru că Republica Moldova nu a ieșit din toate crizele, în care se află încă din 2020”, a subliniat Dionis Cenușa.

Dezbaterea publică la tema „Cum a ajuns Moldova la Summit-ul G7 și ce are de făcut pentru a valorifica oportunitățile externe în consolidarea rezilienței statale și apărării cetățenilor?” este ediția a 246-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dionis cenusa #G7 #liderii G7 #Nicu Popescu

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.