5 433 – aceasta este cifra petitțiilor și adresărilor verbale înregistrate de Parlament pe parcursul anului trecut. Cele mai multe petiții se referă la pretinsele încălcări ale dreptului de acces liber la justiție, ale dreptului la securitate şi demnitate personală, ale dreptului la asistenta medicală şi la protecție socială.

La fel, au fost depuse și unele petiții ce țin de nerespectarea dreptului la proprietatea privată, precum și la probleme privind dezvoltarea infrastructurii, propuneri de modificare a legislației și control parlamentar etc.

Numărul petițiilor este cu 308 mai mare, comparativ cu anul 2021.

„Cele mai multe petiții, 4 495, au fost transmise în formă scrisă. Dintre ele, 1 725 au fost transmise în format electronic. Totodată, au fost audiați 495 de cetățeni”, se arată într-un comunicat al Parlamentului.

Potrivit datelor statistice, 4 470 de petiții, adică peste 82 % din numărul total, au fost transmise de către persoane fizice, iar 663, respectiv circa 18 %, au fost elaborate de persoane juridice.

„Subdiviziunea responsabilă de examinarea petițiilor adresate legislativului este Direcția petiții și audiențe a Secretariatului Parlamentului. În vederea sporirii eficienței în organizarea, desfășurarea și monitorizarea proceselor de gestionare a petițiilor și audiențelor este implementat sistemul informațional destinat gestionării electronice a petițiilor în Parlament – e-Petiții”, anunță legislativul.

Precizăm că petițiile pot fi formulate verbal sau în scris. De asemenea, cetățenii au posibilitatea de a adresa Parlamentului petiții on-line la adresa https://petitii.parlament.md/.

#2022 #parlament #petitii

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.