5 433 – aceasta este cifra petitțiilor și adresărilor verbale înregistrate de Parlament pe parcursul anului trecut. Cele mai multe petiții se referă la pretinsele încălcări ale dreptului de acces liber la justiție, ale dreptului la securitate şi demnitate personală, ale dreptului la asistenta medicală şi la protecție socială.

La fel, au fost depuse și unele petiții ce țin de nerespectarea dreptului la proprietatea privată, precum și la probleme privind dezvoltarea infrastructurii, propuneri de modificare a legislației și control parlamentar etc.

Numărul petițiilor este cu 308 mai mare, comparativ cu anul 2021.

„Cele mai multe petiții, 4 495, au fost transmise în formă scrisă. Dintre ele, 1 725 au fost transmise în format electronic. Totodată, au fost audiați 495 de cetățeni”, se arată într-un comunicat al Parlamentului.

Potrivit datelor statistice, 4 470 de petiții, adică peste 82 % din numărul total, au fost transmise de către persoane fizice, iar 663, respectiv circa 18 %, au fost elaborate de persoane juridice.

„Subdiviziunea responsabilă de examinarea petițiilor adresate legislativului este Direcția petiții și audiențe a Secretariatului Parlamentului. În vederea sporirii eficienței în organizarea, desfășurarea și monitorizarea proceselor de gestionare a petițiilor și audiențelor este implementat sistemul informațional destinat gestionării electronice a petițiilor în Parlament – e-Petiții”, anunță legislativul.

Precizăm că petițiile pot fi formulate verbal sau în scris. De asemenea, cetățenii au posibilitatea de a adresa Parlamentului petiții on-line la adresa https://petitii.parlament.md/.

#2022 #parlament #petitii

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, anunță că vor fi organizate audieri pentru a clarifica circumstanțele în care au fost scurse datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. Inițiativa a fost propusă de președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, și susținută în unanimitate de membrii comisiei.

„Pentru a afla care instituție se face responsabilă, trebuie să existe această evaluare, această anchetă. Domnul Carp a propus în ședința de ieri a Comisiei pentru securitate, apărare și ordine publică organizarea unor audieri și, în unanimitate, s-a decis ca această comisie să le organizeze. Avem comisii parlamentare specializate în domeniul ăsta. Cred că domnul Carp a demonstrat și cu alte ocazii, când au fost astfel de inițiative, că poate să analizeze și să studieze la rece, foarte imparțial, incidentul care a avut loc”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație în urma unor atacuri cibernetice care au avut loc în perioada 19–23 octombrie. Hackerii ar fi vizat aproximativ un milion de IDNP-uri. Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, detalii despre rude, bunuri, prestații sociale și unele informații financiare.

În urma incidentului, șefa Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite în tentative de escrocherie.