5 433 – aceasta este cifra petitțiilor și adresărilor verbale înregistrate de Parlament pe parcursul anului trecut. Cele mai multe petiții se referă la pretinsele încălcări ale dreptului de acces liber la justiție, ale dreptului la securitate şi demnitate personală, ale dreptului la asistenta medicală şi la protecție socială.

La fel, au fost depuse și unele petiții ce țin de nerespectarea dreptului la proprietatea privată, precum și la probleme privind dezvoltarea infrastructurii, propuneri de modificare a legislației și control parlamentar etc.

Numărul petițiilor este cu 308 mai mare, comparativ cu anul 2021.

„Cele mai multe petiții, 4 495, au fost transmise în formă scrisă. Dintre ele, 1 725 au fost transmise în format electronic. Totodată, au fost audiați 495 de cetățeni”, se arată într-un comunicat al Parlamentului.

Potrivit datelor statistice, 4 470 de petiții, adică peste 82 % din numărul total, au fost transmise de către persoane fizice, iar 663, respectiv circa 18 %, au fost elaborate de persoane juridice.

„Subdiviziunea responsabilă de examinarea petițiilor adresate legislativului este Direcția petiții și audiențe a Secretariatului Parlamentului. În vederea sporirii eficienței în organizarea, desfășurarea și monitorizarea proceselor de gestionare a petițiilor și audiențelor este implementat sistemul informațional destinat gestionării electronice a petițiilor în Parlament – e-Petiții”, anunță legislativul.

Precizăm că petițiile pot fi formulate verbal sau în scris. De asemenea, cetățenii au posibilitatea de a adresa Parlamentului petiții on-line la adresa https://petitii.parlament.md/.

#2022 #parlament #petitii

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.