Pe lângă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacţionat cu rezerve vineri, 24 februarie curent, la o propunere chineză de încetare a focului, or denumit generic plan de pace în Ucraina, motivând că Beijingul nu are prea multă credibilitate ca mediator.

Aflându-se la Tallinn, în Estonia, pentru a marca ziua independenței acestei țări baltice membră a NATO și UE, Ursula von der Leyen a explicat că Beijingul nu are credibilitate și că textul furnizat public nu este un plan de pace, ci cu niște principii.

Ursula von der Leyen a mai considerat că China nu a venit cu un plan de pace, ci cu nişte principii.

“Trebuie să le vedem într-un anumit context şi acesta este contextul pe care China şi l-a asumat deja, alegând de partea cui este, prin semnarea, de exemplu, a unei prietenii nelimitate chiar înainte de invazie”, a notat ea. “Aşa că ne vom uita la principii, desigur, dar o vom face în contextul în care China s-a poziţionat deja de o parte“, a adăugat ea.

Guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte publicat vineri, la un an de la începerea războiului, și care reprezintă planul de place propus de Beijing, deoarece China își dorește să joace rolul de mediator.

Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat vineri dimineaţă pe site-ul Ministerului de Externe chinez, după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, în timp ce reprezentantul Beijingului la ONU s-a abținut de la votul rezoluției Adunării Generale a Națiunilor Unite în vederea asigurării unei păci cuprinzătoare, juste și durabile în Ucraina, votată cu o largă majoritate.

Preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat joi că doreşte să discute cu Beijingul acest document care prezintă poziţia Chinei, apreciind drept pozitivă implicarea acestui partener apropiat al Moscovei.

“Am dori să avem o întâlnire cu China. Este în interesul Ucrainei astăzi”, a spus Zelenski.

Însă, în ultimele zile, oficialii occidentali și-au exprimat îngrijorarea că Beijingul ar putea decide să livreze arme Moscovei, iar șeful diplomației SUA s-a întâlnit cu Wang Yi, cel mai important diplomat chinez, la Conferința de Securitate de la München, pe care l-a avertizat cu privire la implicațiile și consecințele dacă China oferă sprijin material Rusiei sau asistență pentru evitarea sancțiunilor sistemice.

De altfel, anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care cer Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.

În ceea ce privește relațiile Occidentului cu China, Uniunea Europeană își definește relațiile cu Beijingul printr-o abordare multifațetată și tridimensională care tratează China ca partener, concurent și rival, iar NATO, în Conceptul Strategic pe care l-a adoptat la summitul de la Madrid, a definit a inclus în premieră China într-un astfel de document, definind-o drept o “provocare sistemică”.

Occidentul, în frunte cu SUA, consideră că Beijingul urmărește cu mare atenție ceea ce se întâmplă în Ucraina și modul în care lumea democratică reacționează pentru a-și pregăti propriile acțiuni militare în Asia-Pacific, îndeosebi în Taiwan.

De altfel, în viziunea SUA, expusă în mod clar de președintele Joe Biden, lumea se află în epoca unei competiții de lungă durată între democrații și autocrațiile reprezentate de Beijing și Moscova.

#china #UE #Ursula von der Leyen

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.