Guvernul a aprobat miercuri, 16 martie, alocarea mijloacelor financiare pentru modernizarea infrastructurii căii ferate pe tronsonul Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești și majorarea capitalului social al Căii Ferate din Moldova, în sumă de până la 377.7 mil lei, din contul împrumutului acordat de Banca Europeană de Investiții (BEI), în cadrul Proiectului de achiziție a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare.

Astfel, mijloacele financiare urmează a fi utilizate în scopul achitării ultimei tranșe (10%) pentru locomotivele procurate în 2018 (livrate în 2020) și transferarea avansului în cadrul lucrărilor de reabilitare a segmentului de sud al căii ferate: Bender–Căușeni–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești, care este cel mai aglomerat tronson de cale ferată din țară și asigură tranzitul de mărfuri din România și Ucraina.

Reabilitarea tronsonului de cale ferată – Bender-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești este pe o distanță de aproximativ 233 de km, iar printre lucrările care vor fi întreprinse sunt:

înnoirea șinelor nepotrivite cu șine sudate continue;
realinierea căii ferate pe verticală și longitudinală care vor contribui la creșterea vitezei trenurilor;
reînnoirea prismei de balast a căii ferate;
reînnoirea sistemelor feroviare de semnalizare, control-comandă și comunicații.

De menționat că, la finele anului 2021 a fost încheiat Contractul privind reabilitarea sectorului de cale ferată Bender–Căușeni–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În context, urmează a fi achitat avansul în valoare de 30% din costul lucrărilor, dintre care – 50% achită BERD, 50% achită BEI. Implementarea proiectului va contribui la îmbunătățirea calității serviciilor feroviare, la asigurarea transportului de mărfuri și pasageri, fără restricții de viteză și masă. Totodată, în sudul țării va fi posibilă efectuarea transportului feroviar de pasageri, care la moment este stopată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cale ferata #mijloace financiare #modernizarea infrastructurii #tronson

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.