3 282 783 cetățeni cu drept de vot sunt înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor. Despre aceasta anunță reprezentanții Comisiei Electorale Centrale, în contextul organizării alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie.

Din numărul total de alegători, cei mai mulți sunt din muncipiul Chișinău, UTA Găgăuzia și Bălți.

„Din numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor 3 282 783, 2 787 752 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II. Diferența cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării (236 744 de persoane) și cetățenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova (258 287)”, anunță CEC, într-un comunicat de presă.

Informația detaliată poate fi consultată pe site-ul cec.md.

Amintim că, în data de 30 aprilie, Comisia Electorală Centrală a aprobat cheltuielile estimative care vor fi necesare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Este vorba de 125 de milioane de lei.

Precizăm că, pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2020, au fost prevăzuți de CEC 167 de milioane de lei, fiind cheltuiți doar 136 de milioane de lei, adică nu au fost valorificați puțin peste 30 de milioane de lei.

#alegeri #CEC #liste

Uniunea Europeană va începe în următoarele săptămâni procedurile de contractare, licitație și achiziție a sistemului de apărare antiaeriană cu rază medie destinat Republicii Moldova. Precizarea a fost făcută vineri de Comisia Europeană pentru TVR Moldova privind calendarul măsurii de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Bruxelles-ul confirmă că implementarea a început deja, dar nu avansează deocamdată un termen pentru livrarea sistemului.

Între timp, echipamentele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență EPF din 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție. Iar echipamentele de supraveghere aeriană, finanțate prin măsura de asistență din 2023, au fost deja livrate și contribuie la capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza situația din spațiul aerian”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Precizările vin după ce, la începutul săptămânii, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, a spus că un sistem integrat, capabil să detecteze și să nimicească ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste trei ani ani.

Și nici acest termen nu este sigur, a subliniat ministrul, chiar dacă atacurile cu drone se apropie tot mai mult de frontierele țării. Comisia Europeană nu a confirmat însă dacă sistemul ar putea ajunge în Republica Moldova în aproximativ trei ani și nici nu a oferit un alt termen pentru livrare.

Până atunci, Bruxelles-ul spune că alte capacități de apărare aeriană finanțate anterior prin Facilitatea Europeană pentru Pace sunt deja în diferite etape de implementare. Echipamentele antiaeriene cu rază scurtă, finanțate prin măsurile din 2024 și 2025, sunt în proces de achiziție, iar echipamentele de supraveghere aeriană prevăzute în 2023 au fost deja livrate.