3 282 783 cetățeni cu drept de vot sunt înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor. Despre aceasta anunță reprezentanții Comisiei Electorale Centrale, în contextul organizării alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie.

Din numărul total de alegători, cei mai mulți sunt din muncipiul Chișinău, UTA Găgăuzia și Bălți.

„Din numărul total de alegători înscriși în Registrul de Stat al Alegătorilor 3 282 783, 2 787 752 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II. Diferența cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării (236 744 de persoane) și cetățenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova (258 287)”, anunță CEC, într-un comunicat de presă.

Informația detaliată poate fi consultată pe site-ul cec.md.

Amintim că, în data de 30 aprilie, Comisia Electorală Centrală a aprobat cheltuielile estimative care vor fi necesare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Este vorba de 125 de milioane de lei.

Precizăm că, pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2020, au fost prevăzuți de CEC 167 de milioane de lei, fiind cheltuiți doar 136 de milioane de lei, adică nu au fost valorificați puțin peste 30 de milioane de lei.

#alegeri #CEC #liste

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.