Statele membre ale Uniunii Europene au acordat protecţie în 2025 unui număr total de 361.325 de solicitanţi de azil, ceea ce a reprezentat o scădere cu 18% faţă de 2024, Afganistanul şi Venezuela fiind principalele ţări de provenienţă, informează adevărul.ro.

Conform raportului făcut public de biroul de statistică Eurostat, 51% dintre solicitanţii de azil au obţinut statutul de refugiat, 25% statutul umanitar şi 24% protecţie subsidiară.

În termeni comparativi, UE a înregistrat o scădere cu 18% a protecţiilor acordate faţă de 2024, când statele membre au autorizat 437.735 de cereri.

Germania este ţara care a acceptat cele mai multe cereri în termeni absoluţi, cu 103.360 de cereri, 29% din totalul UE, urmată de Spania (76.210, 21%) şi Franţa (72.930, 20%). La nivel global, aceste trei ţări au acordat 70% din toate protecţiile acordate la nivelul UE.

În ceea ce priveşte acceptarea sau respingerea cererilor, Eurostat a indicat că ţările europene au pronunţat 832.360 de hotărâri de primă instanţă privind cererile de azil, dintre care 325.765 au fost favorabile, ceea ce a rezultat într-o rată de recunoaştere de 39%.

Au fost pronunţate alte 170.175 de hotărâri definitive după ce solicitanţii au făcut cereri de recurs sau de revizuire. În acest proces, 35.565 de persoane au obţinut protecţie, ceea ce a dus la o rată de recunoaştere de 21% după aceste apeluri.

În 2025, majoritatea persoanelor care au primit protecţie au fost afgani (27%), urmaţi de venezueleni (16%), sirieni şi ucraineni (ambii cu 5%).

Dintre cele cinci naţionalităţi cu cel mai mare număr de decizii de primă instanţă în 2025, venezuelenii (92%), afganii (73%) şi turcii (13%) au avut cele mai mari rate de recunoaştere.

În deciziile de ultimă instanţă după contestaţie sau revizuire, ratele de recunoaştere au fost mai mari pentru sirieni (67%), afgani (36%) şi irakieni (18%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#imigranti #refugiati #UE

Republica Moldova a exportat 378,2 mii de tone de grâu în lunile iulie-august 2026, cel mai mare volum înregistrat vreodată pentru această perioadă. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, actualul sezon agricol a depășit inclusiv performanța din 2021, considerat până acum anul de referință pentru piața grâului, transmite bani.md.

Față de iulie-august 2025, când au fost exportate 307,4 mii de tone, volumul livrat peste hotare a crescut cu 23%. Comparativ cu aceeași perioadă din 2021, când exporturile au însumat 360,4 mii de tone, avansul este de circa 5%.

Datele arată că iulie 2026 a adus un export de 150,8 mii de tone de grâu, un record absolut pentru această lună în seria analizată. În august, exporturile au urcat și mai mult, până la 227,4 mii de tone.

În același timp, Republica Moldova a ajuns pe locul doi în topul furnizorilor de grâu pentru Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat citate de Rija, în iulie-august 2026 pe piața UE au ajuns 113,5 mii de tone de grâu moldovenesc, un volum superior celui livrat de Serbia și Ucraina.

Prețul mediu de export în primele două luni ale sezonului a fost de 3,71 lei/kg, peste nivelul din sezonul 2024/2025, de 3,53 lei/kg, și mult peste cel din sezonul 2023/2024, de 2,59 lei/kg.

Economistul atenționează însă că prețul mai mare nu înseamnă neapărat și marje mai bune pentru exportatori, o parte din diferență fiind explicată de creșterea costurilor logistice. Totodată, prețul mediu a coborât de la 3,76 lei/kg în iulie la 3,67 lei/kg în august.

Valoarea exporturilor de grâu din iulie-august 2026 s-a ridicat la aproximativ 1,4 miliarde de lei, față de 1,09 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.

În clasamentul exportatorilor conduce „AGRO-NOVA PRIM”, cu 82,2 mii de tone, echivalentul a 21,7% din total. Compania este urmată îndeaproape de „RUSAGRO-PRIM”, cu 81,2 mii de tone sau 21,5%, și de „OROM-IMEXPO”, cu 64,1 mii de tone, adică 16,9%.

Împreună, primele trei companii au exportat peste 227 de mii de tone de grâu, reprezentând aproximativ 60% din întregul volum livrat peste hotare.

România a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 134,1 mii de tone sau 35,5% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg. Italia, lider în sezonul precedent, a coborât pe poziția a doua, cu 98,6 mii de tone și un preț mediu de 3,72 lei/kg.

Israelul se situează pe locul al treilea, cu 56,7 mii de tone, dar cu cel mai bun preț dintre principalele piețe de desfacere – 4,01 lei/kg.

Cea mai mare problemă a actualului sezon este însă transportul feroviar. În iulie, pe calea ferată au fost exportate 45,3 mii de tone, iar în august volumul s-a prăbușit la numai 2,87 mii de tone, ceea ce înseamnă o scădere de peste 93%.

Potrivit lui Rija, cauza o reprezintă staționarea de circa o lună a vagoanelor moldovenești în portul Reni. Situația este legată de refuzul unor armatori de a mai deservi portul, pe fondul riscurilor militare din zonă.

Pe ansamblul celor două luni, transportul fluvial a dominat detașat exporturile de grâu, cu 287,6 mii de tone sau 76,1% din total. Calea ferată a asigurat 48,2 mii de tone sau 12,7%, iar transportul rutier – 42,3 mii de tone sau 11,2%.

Blocajul feroviar este vizibil și în datele aferente punctului vamal Etulia. Volumul tranzitat pe acolo s-a redus de la 39,4 mii de tone în iulie la numai 2,87 mii de tone în august, o scădere de peste 92%.

În paralel, Giurgiulești și-a consolidat poziția de principal hub pentru exportul de grâu. PIL Giurgiulești a gestionat 180 mii de tone, iar Giurgiulești Port alte aproape 99 mii de tone.

Împreună, cele două componente ale hub-ului au procesat aproape 279 mii de tone de grâu, ceea ce reprezintă 73,8% din totalul exporturilor din lunile iulie și august.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, creșterea puternică a volumelor prin Giurgiulești a compensat cel puțin parțial blocajele de pe ruta feroviară prin Etulia și portul Reni.