Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

22 august 2026

Peste 700 de mii de lei furați de pe cardurile oamenilor prin scheme crypto. Un tânăr de 26 de ani, condamnat

09 Ian. 2026, 14:13
 // Categoria: Societate // Autor:  Vlada Ciorici
09 Ian. 2026, 14:13 // Societate //  Vlada Ciorici

Escrocherii cu criptomonede în valoare de peste 700 de mii de lei au fost investigate într-un dosar în care un tânăr de 26 de ani a fost condamnat pentru trei episoade de înșelăciune, comise prin intermediul tranzacțiilor online.

Potrivit Procuratura municipiului Chișinău, în perioada 22–30 august 2022, inculpatul a pus la cale o schemă frauduloasă de tranzacționare a criptomonedei USDT, folosind grupuri de pe aplicația Telegram. Acesta crea impresia unor negocieri directe între cumpărători și vânzători, fără ca aceștia să știe că discută, de fapt, cu aceeași persoană.

Într-unul dintre cazuri, victima s-a întâlnit cu inculpatul în apropierea Pieței Centrale din Chișinău pentru a efectua schimbul de bani, însă ulterior s-a constatat că transferul a fost făcut către un alt cont, prejudiciul depășind 15 mii de dolari SUA. Alte două persoane au fost înșelate prin aceeași metodă.

În timpul procesului, tânărul și-a recunoscut vina și a restituit integral prejudiciul cauzat victimelor. Instanța l-a sancționat cu o amendă de 50.000 de lei și i-a interzis, pe o perioadă de 4 ani, să ocupe funcții ce țin de administrarea banilor și bunurilor materiale.

Procuratura îndeamnă cetățenii să fie atenți la investițiile online, să evite tranzacțiile cu persoane necunoscute și să nu transfere bani fără garanții legale clare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Aug. 2026, 16:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
22 Aug. 2026, 16:09 // Slider //  Realitatea.md

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.