Președintele interimar al Platformei DA, Dinu Plîngău, încearcă să îndreptățească mesajul pe care l-a transmis colega de partid, Inga Grigoriu, ieri, 5 ianuarie, prin care ar fi instigat la proteste similare cu cele din Kazahstan aici, în Republica Moldova. Mai mult decât atât, Dinu Plângău, spune că ceea ce a scris Grigoriu „este o părere personală,” chiar dacă nu ar fi văzută cu ochi buni de către partid.

Totodată, președintele interimar al Platformei DA încearcă să victimizeze partidul pe care-l conduce, pentru că „ar fi fost atacat prin comentarii și opinii de către unele persoane publice” pe care le numește „comentatori pro-guvernare”.

„Fiecare are dreptul la opinie. Atât colegii mei din Platforma DA, cât și cei care nu sunt de acord cu aceste opinii. Evenimentele din Kazahstan nu puteau fi lăsate necomentate nici de cei din Moldova, mai ales că evenimentele de acolo se vor răsfrânge, incontestabil, și asupra politicii din regiunea de est a Europei, și nu neapărat într-un context bun, având tensiunile pe care le avem la granița Ucrainei. În acest context, Federația Rusă poate încerca să atragă din nou atenția lumii asupra problemelor din regiunea în care se află și Republica Moldova. Doamna Grigoriu și-a expus o părere personală și-n rezultat a fost atacată speculativ și politic de mai mulți comentatori pro-guvernare. Vă rog un singur lucru: nu speculați cu procurori, reforme și alte chestii, mai ales după ce am urmărit cu toții ultimele promovări și expuneri din justiție. Doamna Grigoriu este un om integru, vorbește tăios și chiar dacă putem avea opinii diferite, sunt sigur că ea vrea doar binele pentru toți cetățenii Republicii Moldova”, scrie Plîngău pe pagina sa de Facebook.

Plîngău încearcă acum să întoarcă „toate tunurile” către guvernare pentru ceea ce a scris Grigoriu pe Facebook și lasă de înțeles că Platforma DA ar fi partidul de dreapta care ar urma să-i ia locul PAS, în cazul unui eșec guvernamental.

Liderul Platformei DA mai sperie cu faptul că „toate aceste atacuri asupra partidului său ar reprezenta un bun privilegiu pentru cei care își doresc ca în Moldova să nu mai existe partide pro-europene”.

„Nu victimizați guvernarea! Ea are la dispoziție încă 3.5 ani și toate resursele să facă să fie bine. Platforma DA s-a oferit ca partid să-i ajute, atât prin resursele umane, cât și prin expertiza pe care o au unii colegi pe anumite domenii. E dreptul lor să accepte sau să refuze, la fel cum e dreptul fiecărui cetățean să critice guvernarea. Prin atacurile la adresa Platformei DA, voi creșteți alternativele de pe stânga. Înțeleg că unii ar vrea cu orice preț să nu mai existe niciun partid pe dreapta, dar asta poate fi un scop destul de periculos pentru condițiile politice din Moldova. Avem nevoie de alternative de dreapta și sper să înțeleagă asta cât mai multă lume. Părerea mea e că, după jumate de an de putere absolută în Moldova, guvernarea de la Chișinău trebuie să acționeze mai puțin bolnăvicios la critică și să ofere mai multă transparență”, se mai arată în mesajul lui Plîngău.

Amintim că, ieri seara, 5 ianuarie, Inga Grigoriu a venit cu un mesaj pe pagina ei de Facebook, prin care a dat de înțeles că cetățenii din Kazahstan protestează violent după majorarea gajului lichefiat de două ori, pe când în Republica Moldova, gazul natural s-a scumpit de „aprope 120% și nimeni nu a protestat”, îndemnând astfel la manifestații. Ba mai mult, în comentariile la postarea ei, Grigoriu a scris că „Platforma DA se pregătește de proteste contra mincinoșilor, ipocriților și penalilor care fac parte din actuala guvernare”.

Cu o replică și îndemn la mesajul transmis de Inga Grigoriu, fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, prin care a îndemnat să „nu ne jucăm cu gazul”, întrebându-se „de ce unii preferă în astfel de situații să fie „idioții utili”.

În urma mesajului Ingăi Grigoriu și unii jurnaliști, precum Vitalie Călugăreanu, Alex Cozer la fel și-au expus părerea, doar că în detrimentul Ingăi Grigoriu, fapt ce pare că nemulțumit membrii Platformei DA, iar unii au început să atace că presa ar fi interpretat mesajul colegei lor.

Precizăm că, pe 2 ianuarie curent, în Kazahstan au început protestele din cauza creșterii de două ori a prețurilor la combustibil. După trei zile de demonstrații, președintele Kasîm-Jomart Tokaev a acceptat demisia Guvernului, a impus reglementarea de stat a prețurilor și a declarat o situație de urgență în trei regiuni. Chiar și așa, protestele au continuat. În dimineața zilei de 5 ianuarie curent, demonstranții s-au ciocnit cu poliția și au capturat clădirile administrației din marile orașe.

Mai nou, președintele Kazahstanului a cerut ajutor Federației Ruse pentru a face față „revoluției pusă la cale de teroriști” așa cum i-a numit pe cei care protestează șeful statului.

Republica Moldova a emis în acest sens o avertizare de călătorie către Kasahstan, îndemnând cetățenii, care se află în această țară să evite locurile publice și mulțimea.

În același context, mai multe țări și-au anulat zborurile către Kazahstan, după ce Aeroportul a fost preluat de către protestatari și nu mai este controlat de către autoritățile statului.

#Dinu Plingau #Inga Grigoriu #Ion Sturza #Kazahstan #proteste

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.