Purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe Lukash Yasina anunță că Polonia nu va lăsa migranții să intre pe teritoriul său. Oficialul susține că migranții pot solicita azil, legal, la punctele de control, însă polițiștii de frontieră din Belarus le-au închis accesul.

Cu toate acestea, chiar și cu respectarea tuturor regulilor, șansele de recunoaștere ca refugiați în rândul migranților sunt scăzute.

„Toți au venit în Belarus legal și au primit vize. Aceasta înseamnă că se mută în Uniunea Europeană dintr-un stat sigur. Dacă ar veni la noi din țări nesigure, ar putea primi acest statut legal, dar au ajuns legal în Belarus, sunt acolo ca turiști. Este imposibil ca turiștii care au trecut ilegal granița dintre Polonia și Belarus să beneficieze de această oportunitate. Nu îi considerăm refugiați”, a precizat ministerului polonez de Externe Lukash Yasina.

Yasina a acuzat regimul Lukașenka că organizează fluxuri de migrație ilegală. De asemenea, în opinia sa, situația politică din Belarus este acum de așa natură încât nimic nu se întâmplă fără acordul președintelui Rusiei și al altor oficiali.

Luni, 8 noiembrie, câteva mii de migranți s-au apropiat de granița poloneză. Unii dintre ei au încercat să intre în republică rupând gardul de sârmă ghimpată. Pe partea poloneză, migranților li se opun reprezentanții poliției, polițiștilor de frontieră și ai forțelor armate. Până la ora actuală toate încercările de trecere ilegală a frontierei au fost prevenite.

De la începutul anului 2021, peste 30 de mii de migranți au încercat să treacă granița polono-belarusă. Polonia a declarat stare de urgență în regiunile care se învecinează cu Belarus. Varșovia crește sistematic numărul trupelor implicate în protecția frontierei, ajungând numărul acestora la 12 000. Au fost mobilizate două batalioane ale Forțelor Teritoriale de Apărare, formațiuni de voluntari create după exemplul Gărzii Naționale. În plus, la inițiativa Varșoviei, la granița dintre țări a apărut un gard de sârmă ghimpată, pe care intenționează să-l transforme într-un gard mai fiabil de aproximativ 5 m înălțime, dotat cu senzori de mișcare și alte echipamente.

Comisia Europeană crede că Lukaşenko încurajează cu intenţie acest trafic ca răspuns la sancţiunile impuse de statele europene regimului său. Sancţiunile îi vizează, printre alţii, chiar pe el şi pe câţiva din fiii săi. La rândul ei, Polonia a acuzat Bielorusia că trimite un număr tot mai mare de migranţi peste graniţă ca reacţie la decizia Varşoviei de a acorda statutul de refugiat atletei bieloruse Krystsina Tsimanouskaya, care a criticat regimul de la Minsk şi a refuzat să se întoarcă acasă de la jocurile olimpice de la Tokio, o poveste desprinsă din vremurile Războiului Rece.

Guvernul lituanian susţine că are dovezi că oficialităţi bieloruse sunt implicate în acest trafic. Irakul a răspuns spunând că suspendă zborurile către Bielorusia.

Lukaşenko a replicat acuzând Lituania şi Polonia că alimentează problema refugiaţilor şi că Lituania împinge cu forţa migranţii pe teritoriul bielorus. O anchetă a Euractiv a găsit că traficul de migranţi este o afacere bănoasă pentru ceea ce ar fi agenţii de turism bieloruse. Un drum din Irak până în Lituania prin Bielorusia ar costa în medie 10.000 de dolari de persoană.

În urmă cu un an, pe 9 august, au avut loc în Bielorusia alegeri pe care Lukaşenko spune că le-a câştigat detaşat. Însă rezultatele din câteva secţii de votare au arătat că o parte semnificativă de alegători, dacă nu majoritatea, au votat-o pe Sviatlana Tsikhanouskaya, soţia unui opozant al regimului aflat la închisoare.

Au urmat proteste de stradă pentru democraţie şi greve ale muncitorilor din fabricile de stat, dar nu de amploarea care să pună probleme regimului. Acesta a reacţionat prin forţă brută. Tsikhanouskaya este în exil, iar sute de opozanţi ai lui Lukaşenko sunt la închisoare. Unii sunt morţi. „Dictatorul“ îşi vânează adversarii pe pământ şi în aer. SUA şi UE înăspresc periodic sancţiunile contra regimului, însă o analiză a Deutsche Welle arată că această strategie nu-l descurajează pe Lukaşenko şi nu face decât să crească dependenţa acestuia de Rusia lui Putin.

Liderul rus a promis, deşi la început doar cu jumătate de gură, că îl va ajuta pe liderul de la Minsk să rămână la putere, chiar şi cu sprijin militar. Rusia îl ajută pe Lukaşenko şi cu bani, acesta primind la începutul verii o nouă tranşă, de 500 de milioane dolari, dintr-un împrumut rusesc care până acum ajuns la 1,5 miliarde dolari. Bielorusia este acum complet dependentă de Rusia pentru fonduri.

Experţii spun că sancţiunile, îndreptate către exporturi, oficialităţi şi companii care au legături cu regimul, precum marea rafinărie Naftan, au afectat până la 13% din PIB, puţin. Kremlinul, în schimb, ajută doar atât cât să menţină în viaţă economia şi se spune că şi el l-ar vrea pe Lukaşenko dat jos de la putere. Însă căderea regimului ar aduce probabil economia şi administraţia în haos, iar Rusia nu poate plăti pentru o altă Crimee sau un alt est de Ucraina.

#Belarus #migranți în belarus #Polonia

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.