Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Polonia anunță că nu va lăsa migranți pe teritoriul său. La frontieră așteaptă peste 4 mii de persoane agresive

11 Nov. 2021, 10:51
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
11 Nov. 2021, 10:51 // În Lume //  Realitatea.md

Purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe Lukash Yasina anunță că Polonia nu va lăsa migranții să intre pe teritoriul său. Oficialul susține că migranții pot solicita azil, legal, la punctele de control, însă polițiștii de frontieră din Belarus le-au închis accesul.

Cu toate acestea, chiar și cu respectarea tuturor regulilor, șansele de recunoaștere ca refugiați în rândul migranților sunt scăzute.

„Toți au venit în Belarus legal și au primit vize. Aceasta înseamnă că se mută în Uniunea Europeană dintr-un stat sigur. Dacă ar veni la noi din țări nesigure, ar putea primi acest statut legal, dar au ajuns legal în Belarus, sunt acolo ca turiști. Este imposibil ca turiștii care au trecut ilegal granița dintre Polonia și Belarus să beneficieze de această oportunitate. Nu îi considerăm refugiați”, a precizat ministerului polonez de Externe Lukash Yasina.

Yasina a acuzat regimul Lukașenka că organizează fluxuri de migrație ilegală. De asemenea, în opinia sa, situația politică din Belarus este acum de așa natură încât nimic nu se întâmplă fără acordul președintelui Rusiei și al altor oficiali.


Luni, 8 noiembrie, câteva mii de migranți s-au apropiat de granița poloneză. Unii dintre ei au încercat să intre în republică rupând gardul de sârmă ghimpată. Pe partea poloneză, migranților li se opun reprezentanții poliției, polițiștilor de frontieră și ai forțelor armate. Până la ora actuală toate încercările de trecere ilegală a frontierei au fost prevenite.

De la începutul anului 2021, peste 30 de mii de migranți au încercat să treacă granița polono-belarusă. Polonia a declarat stare de urgență în regiunile care se învecinează cu Belarus. Varșovia crește sistematic numărul trupelor implicate în protecția frontierei, ajungând numărul acestora la 12 000. Au fost mobilizate două batalioane ale Forțelor Teritoriale de Apărare, formațiuni de voluntari create după exemplul Gărzii Naționale. În plus, la inițiativa Varșoviei, la granița dintre țări a apărut un gard de sârmă ghimpată, pe care intenționează să-l transforme într-un gard mai fiabil de aproximativ 5 m înălțime, dotat cu senzori de mișcare și alte echipamente.


Comisia Europeană crede că Lukaşenko încurajează cu intenţie acest trafic ca răspuns la sancţiunile impuse de statele europene regimului său. Sancţiunile îi vizează, printre alţii, chiar pe el şi pe câţiva din fiii săi. La rândul ei, Polonia a acuzat Bielorusia că trimite un număr tot mai mare de migranţi peste graniţă ca reacţie la decizia Varşoviei de a acorda statutul de refugiat atletei bieloruse Krystsina Tsimanouskaya, care a criticat regimul de la Minsk şi a refuzat să se întoarcă acasă de la jocurile olimpice de la Tokio, o poveste desprinsă din vremurile Războiului Rece.

Guvernul lituanian susţine că are dovezi că oficialităţi bieloruse sunt implicate în acest trafic. Irakul a răspuns spunând că suspendă zborurile către Bielorusia.

Lukaşenko a replicat acuzând Lituania şi Polonia că alimentează problema refugiaţilor şi că Lituania împinge cu forţa migranţii pe teritoriul bielorus. O anchetă a Euractiv a găsit că traficul de migranţi este o afacere bănoasă pentru ceea ce ar fi agenţii de turism bieloruse. Un drum din Irak până în Lituania prin Bielorusia ar costa în medie 10.000 de dolari de persoană.

În urmă  cu un an, pe 9 august, au avut loc în Bielorusia alegeri pe care Lukaşenko spune că le-a câştigat detaşat. Însă rezultatele din câteva secţii de votare au arătat că o parte semnificativă de alegători, dacă nu majoritatea, au votat-o pe Sviatlana Tsikhanouskaya, soţia unui opozant al regimului aflat la închisoare.

Au urmat proteste de stradă pentru democraţie şi greve ale muncitorilor din fabricile de stat, dar nu de amploarea care să pună probleme regimului. Acesta a reacţionat prin forţă brută. Tsikhanouskaya este în exil, iar sute de opozanţi ai lui Lukaşenko sunt la închisoare. Unii sunt morţi. „Dictatorul“ îşi vânează adversarii pe pământ şi în aer. SUA şi UE înăspresc periodic sancţiunile contra regimului, însă o analiză a Deutsche Welle arată că această strategie nu-l descurajează pe Lukaşenko şi nu face decât să crească dependenţa acestuia de Rusia lui Putin.

Liderul rus a promis, deşi la început doar cu jumătate de gură, că îl va ajuta pe liderul de la Minsk să rămână la putere, chiar şi cu sprijin militar. Rusia îl ajută pe Lukaşenko şi cu bani, acesta primind la începutul verii o nouă tranşă, de 500 de milioane dolari, dintr-un împrumut rusesc care până acum ajuns la 1,5 miliarde dolari. Bielorusia este acum complet dependentă de Rusia pentru fonduri.

Experţii spun că sancţiunile, îndreptate către exporturi, oficialităţi şi companii care au legături cu regimul, precum marea rafinărie Naftan, au afectat până la 13% din PIB, puţin. Kremlinul, în schimb, ajută doar atât cât să menţină în viaţă economia şi se spune că şi el l-ar vrea pe Lukaşenko dat jos de la putere. Însă căderea regimului ar aduce probabil economia şi administraţia în haos, iar Rusia nu poate plăti pentru o altă Crimee sau un alt est de Ucraina.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 18:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
19 Nov. 2026, 18:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Debitul Nistrului s-a stabilizat, însă nivelul apei din lacul de acumulare de la Novodnistrovsk rămâne mult sub valorile obișnuite pentru această perioadă. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertizează că situația s-ar putea agrava din nou dacă în această iarnă nu vor fi suficiente precipitații și ninsori. Oficialul le cere autorităților locale să identifice surse alternative de apă și să pregătească infrastructura pentru eventuale perioade de secetă.

Potrivit ministrului, în ultima lună, din Ucraina au fost deversați în Nistru, în medie, 55 de metri cubi de apă pe secundă. Ploile recente au contribuit la creșterea ușoară a nivelului apei în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk, care a ajuns la 111,25 metri. Totuși, acesta rămâne mult sub nivelul înregistrat, de obicei, în aceeași perioadă a anilor precedenți.

Gheorghe Hajder spune că stabilizarea actuală nu înseamnă că problema a fost rezolvată. Evoluția situației va depinde în mare măsură de cantitatea de precipitații și de zăpada din această iarnă. În acest context, ministrul le-a cerut primarilor și operatorilor de apă și canalizare să adapteze infrastructura și să caute surse alternative, pentru ca în vara viitoare să nu se repete problemele de alimentare cu apă.

Un mesaj separat a fost adresat Primăriei Chișinău și întreprinderii Apă-Canal Chișinău, responsabile de aprovizionarea cu apă a peste un milion de locuitori. Ministrul a precizat că pompele instalate în apropierea stației de captare de pe Nistru sunt destinate doar situațiilor de urgență și nu pot înlocui o soluție permanentă.

„Noi avem nevoie de o soluție durabilă care să ofere oamenilor încredere că vor avea apă în orice circumstanțe, iar Guvernul este gata să ofere tot ajutorul necesar”, a declarat Gheorghe Hajder.

El a îndemnat autoritățile municipale să folosească perioada în care situația este stabilă pentru a pregăti o soluție pe termen lung.

Amintim că, din 26 septembrie, Republica Moldova se află în stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic, instituită pentru 60 de zile. În această perioadă, autoritățile au aplicat măsuri speciale pentru gestionarea resurselor și au îndemnat populația și agenții economici să reducă și să raționalizeze consumul de apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!