Crearea Institutului Național de Administrație și Management Public nu va afecta activitatea academică a Universității de Stat din Moldova, „scopul nostru este să dezvoltăm o instituție modernă de perfecționare profesională pentru funcționarii publici, inspirată din modelele eficiente ale școlilor de administrație publică europene”. Este precizarea făcută de reprezentanții Cancelariei de Stat, după ce senatul USM și-a exprimat dezacordul față de inițiativa Guvernului.

Un document al Guvernului a nemulțumit senatul USM. Instituția solicită „discuții consultative reale”

Potrivit unui comunicat de presă, proiectul se află în procedura de avizare repetată.

„Propunerea de creare a Instituției Publice „Institutul Național de Administrație și Management Public” nu afectează activitatea academică a Universității de Stat din Moldova (USM). Componenta de masterat/doctorat și cercetare în domeniul administrației publice rămâne la USM, iar cea de dezvoltare profesională continuă (activități de instruire de scurtă durată) se transferă către entitatea responsabilă de politici publice în domeniul managementului funcției publice și al funcționarilor publici – Cancelaria de Stat. Ceea ce se propune este coerent cu reforma inițiată în anul 2022, care nu presupune delegarea domeniului de dezvoltare profesională către mediul academic.

Scopul nostru este să dezvoltăm o instituție modernă de perfecționare profesională pentru funcționarii publici, inspirată din modelele eficiente ale școlilor de administrație publică europene. Această instituție va funcționa ca un centru de excelență în dezvoltarea capitalului uman din administrația publică și va oferi programe de instruire bazate pe metode moderne de dezvoltare profesională, precum platforme digitale interactive, cursuri practice și studii de caz relevante. La etapa actuală, se află în proces de definitivare Programul de dezvoltare profesională a funcționarilor publici pentru anii 2025 – 2027, document care stabilește viziunea și direcțiile prioritare de intervenție în domeniu, iar Institutul va avea un rol crucial în realizarea acestuia”, se menționează în comunicat.

Noua structură va permite „stabilirea de noi parteneriate cu școli de administrație publică din Europa, organizarea unor schimburi internaționale de bune practici și implicarea unor experți de renume în elaborarea și livrarea programelor de instruire”, se mai arată în mesajul Cancelariei, publicat pe Facebook.

„Această abordare va permite funcționarilor publici să-și dezvolte competențele necesare pentru a răspunde cerințelor unei administrații moderne și eficiente, în special în contextul de pregătire a țării noastre de aderare la Uniunea Europeană. În ceea ce ține de infrastructură și patrimoniu, s-a decis adoptarea unei soluții echilibrate, care să răspundă atât nevoilor noii entități, cât și intereselor Universității de Stat. Astfel, o parte semnificativă a patrimoniului rămâne în administrarea USM și va continua să fie utilizat de universitate pentru formarea studenților universității”.

Totodată, responsabilii de la Guvern mai spun că în procesul de elaborare a proiectului, reprezentanții Cancelariei de Stat au discutat cu conducătorii USM și ai Institutului, iar la elaborarea proiectului a fost analizată experiența, pe acest segment, a mai multor state membre ale Uniunii Europene.

„Concomitent, proiectul a fost analizat și discutat în cadrul atelierului de lucru, din 18-20 decembrie 2024, cu experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și reprezentanți ai Institutului de Administrație Publică, mai multe detalii: https://shorturl.at/0GN5W. În urma discuțiilor, proiectul a fost îmbunătățit semnificativ, urmare a propunerilor parvenite de la autoritățile/instituțiile publice participante la procesul de consultare. Actualmente, proiectul se află în procedură de avizare repetată”, au conchis responsabilii Cancelariei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul care prevede separarea Institutului de Administrație Publică (IAP) de Universitatea de Stat din Moldova (USM) și crearea unei instituții noi – Institutul Național de Management Public, subordonată Cancelariei de Stat, are un singur scop, instruirea calitativă a funcționarilor publici, cu capacitatea de a analiza date și a lua decizii bazate pe evidență. Documentul urmează să stipuleze clar – de calitatea formării funcționarilor publici va fi responsabilă Cancelaria de Stat. Sunt precizările făcute de ministrul Educației și Cercetării (MEC), Dan Perciun, după ce senatul USM a anunțat că își exprimă dezacordul față de această inițiativă.

Ministrul Educației reacționează la nemulțumirea senatului USM: Vom susține poziția Cancelariei de Stat

#Cancelaria de stat #proiect #USM

Republica Moldova intră în anul 2027 cu un nou pachet de măsuri fiscale și vamale, care prevede majorarea unor impozite și accize, modificarea cotelor TVA, introducerea unor taxe noi și extinderea facilităților pentru anumite categorii de contribuabili. Parlamentul a adoptat pachetul de politici fiscale și vamale pentru anul viitor, iar Ministerul Finanțelor estimează că măsurile vor aduce încasări bugetare suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Cele mai mari venituri sunt așteptate din accize și TVA.

Potrivit documentului transmis Parlamentului și analizat de BANI.MD, una dintre cele mai importante modificări vizează accizele la carburanți. Pentru motorină este prevăzută o majorare de 20% în 2027, în timp ce accizele pentru majoritatea celorlalte mărfuri accizabile, inclusiv benzina, urmează să crească cu 10%. Majorarea accizei la motorină ar putea pune presiune asupra prețurilor la pompă, cu efecte asupra transportatorilor, agricultorilor și companiilor care utilizează cantități importante de combustibil. Totuși, creșterea accizei cu 20% nu înseamnă automat o scumpire a motorinei cu același procent, deoarece prețul final depinde și de cotațiile internaționale, cursul valutar și celelalte componente ale prețului.

Modificări importante sunt prevăzute și pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Scutirea personală anuală urmează să crească de la 29.700 la 40.020 lei, măsură care va reduce baza impozabilă pentru persoanele eligibile. În cazul contribuabililor care beneficiază de scutirea personală integrală și au suficiente venituri impozabile, creșterea acesteia ar putea însemna o economie fiscală de aproximativ 1.238 de lei anual, respectiv 103 lei lunar.

În schimb, regimul de impozitare a veniturilor din investiții devine mai strict. Cota aplicată dividendelor urmează să crească de la 6% la 8% pentru profiturile generate începând cu anul 2027. Totodată, pentru câștigurile de capital este prevăzută aplicarea cotei de 12% asupra întregului câștig impozabil, prin eliminarea reducerii de 50% a bazei de calcul.

O altă schimbare vizează sectorul HoReCa, unde cota TVA urmează să crească de la 8% la 12%. Modificarea ar putea influența prețurile serviciilor de alimentație publică și cazare, în funcție de măsura în care operatorii economici vor transfera costurile fiscale către consumatori.

Pachetul include și măsuri privind taxarea consumului de energie. Pentru gazele naturale utilizate de consumatorii casnici este prevăzută aplicarea cotei reduse de TVA de 8% pentru un consum de până la 150 de metri cubi lunar, începând cu 1 aprilie 2027. Consumul care depășește acest plafon va fi impozitat la cota standard. În cazul energiei electrice, documentul prevede păstrarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru primii 100 kWh consumați lunar per loc de consum.

La capitolul produse alimentare, pachetul prevede extinderea cotei reduse de TVA de 8% la ouă și carne de pasăre, precum și aplicarea cotei de 12% pentru anumite produse agricole. Modificările au provocat discuții privind impactul asupra producătorilor agricoli și asupra prețurilor de consum.
O altă noutate este introducerea unor taxe pentru bunurile procurate din magazinele online străine. Pentru coletele cu valoarea de până la 150 de euro este prevăzut un regim special de TVA, precum și o taxă de gestionare de 12 lei pentru fiecare colet. Măsura urmărește reducerea diferențelor de tratament fiscal dintre comerțul electronic transfrontalier și comercianții locali.

Noul pachet fiscal vizează și industria tutunului. Accizele la produsele din tutun sunt programate să crească cu 20% în 2027 și cu câte 15% în 2028 și 2029. Sunt prevăzute, de asemenea, taxe suplimentare pentru anumite băuturi îndulcite, băuturi energizante, lichide pentru țigări electronice și articole pirotehnice.

În premieră, proiectul introduce și accize pentru automobilele exclusiv electrice, calculate în funcție de masa vehiculului, în timp ce pentru autoturismele cu motoare cu ardere internă este prevăzută o majorare de 10% a accizelor.

Pentru mediul de afaceri, una dintre facilitățile importante este prelungirea până în 2029 a cotei zero pentru profitul nedistribuit, cu majorarea plafonului de eligibilitate de la 100 la 200 de milioane de lei. Măsura este destinată stimulării reinvestirii profitului și dezvoltării companiilor.

În același timp, pentru sectorul financiar și de asigurări este prevăzută aplicarea temporară, în anul 2027, a unei cote de 18% a impozitului pe venit, în timp ce gospodăriile țărănești urmează să fie supuse cotei de 12%, față de 7% în reglementarea anterioară.

Modificările vizează inclusiv impozitul pe avere. Pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă este stabilit un prag de 4 milioane de lei, iar cota de 0,8% se va aplica numai asupra valorii care depășește această limită, în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, impactul bugetar pozitiv direct al pachetului fiscal va fi de aproximativ 5,1 miliarde de lei. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei ar urma să provină din accize, 1,6 miliarde de lei din TVA și aproximativ 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și alte măsuri fiscale.

Guvernul susține că modificările urmăresc simplificarea legislației, consolidarea veniturilor bugetare și apropierea sistemului fiscal național de normele Uniunii Europene. Totodată, autoritățile afirmă că noile reguli trebuie să stimuleze investițiile și reinvestirea profiturilor, menținând anumite facilități pentru populație și mediul de afaceri.

Dezbaterile asupra proiectului au fost însoțite de numeroase amendamente înaintate de deputați. Printre modificările acceptate de Guvern în etapa examinării amendamentelor se numără menținerea temporară a cotei reduse de TVA de 8% pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.