Publicația Consomolul Moscovei (Московский комсомолец (MK) scrie că, „Dmitrii Kozak nu e omul care vine să audă opinia unei țări-neprieten. El vine cu agenda proprie și cu propuneri concrete”, iar subiectele discutate cu președinta țării, Maia Sandu au fost legate de prețul la gaz, exportul de fructe și legume în Rusia și desigur noua candidatură a ambasadorului Chișinăului la Moscova. Opinia a fost exprimată pentru MK de către expertul Institutului CSI Ivan Skorikov.

Pentru publicația (MK) durata „superscurtă” a vizitei la Chișinău a persoanei nr.2 în administrația președintelui Federației Ruse se explică prin faptul că escapada s-a produs după ce „Rusia a suferit o ordinară înfrângere geopolitică și a cedat netăgăduit Occidentului în mica Moldova, având, în aparență, toți așii în mână”. MK subliniază că reprezentantul Kremlinului „nu este un novice în politicul din Moldova, dar numele lui este legat de multe eșecuri”.

Între altele, MK dezvăluie că renumitul „Memorandum Kozak” din anul 2003, servit publicului ca instrument de pacificare între cele două maluri ale Nistrului, de fapt, „consolida prezența militară a Rusiei în regiune”. De asemenea, sursa se referă și la interesele Rusiei în evenimentele din 2019: s-a dorit „folosirea dreptei pentru a îndepărta Partidul Democrat al lui Plahotniuc, iar apoi, de a-i face vânt și acesteia și a-i acorda președintelui Dodon întreaga putere. Însă lucrurile s-au întors altfel…”

Luând în calcul circumstanțele din Ucraina, MK consideră că situația privind Transnistria și trupele de „pacificatori ruși” este critică. Expertul Institutului CSI, Ivan Skorikov, care este la curent cu intenția părții moldovenești de a cere eliminarea prezenței militare rusești din zonă și spune că demnitarul rus „are alte scopuri. Nu încape îndoială că el nu va discuta despre retragerea trupelor (rusești) din Transnistria”.

Răspunzând la întrebarea despre ce ar putea propune partea rusă pentru a-i trezi interesul Maiei Sandu într-o cooperare constructivă, expertul trece în revistă reducerea prețului la gaze, accesul producției agricole pe piețele rusești, problemele „enormei diaspore moldovenești în FR. Desigur, va fi luată în discuție candidatura unui nou ambasador al Moldovei în FR. „Iată bomboanele pe care le aduce Kozak pentru Sandu”. Acceptarea lor ar putea însemna că la Chișinău au încetat „să scuipe în fântâna din care îți poți potoli setea, ceea ce ar face posibilă întâlnirea dintre Putin și Sandu”, consideră Skorikov.

Totodată, expertul crede că, de fapt „partea rusă și-ar dori, mai întâi de toate, să recâștige de la SUA inițiativa în dosarul regional. Iar, într-al doilea rând, să contureze terenul de interacțiune cu regimul Sandu. În acest spațiu se va constitui poziția Kremlinului privind întâlnirea lui Putin cu Sandu, care încă în campania prezidențială declara că și-ar dori o întâlnire cu președintele rus”.

Amintim că, ieri seara, la Chișinău, Maia Sandu l-a primit în vizită pe șeful adjunct al administrației Președinției Federației Ruse, Dmitri Kozak. După întrevedere, Kozak a declarat că au purtat discuții constructive cu Maia Sandu, după instabilitatea politică din țara noastră, pe când Administrația Prezidențială a emis un comunicat prin care a enumerat subiectele discutate dintre părți. Este vorba de relansarea dialogului dintre cele două țări, subiecte importante de pe agenda bilaterală, inclusiv problema exporturilor produselor agricole moldovenești pe piața rusă și noul contract de livrare a gazelor naturale pentru țara noastră. A fost abordat și subiectul reglementării conflictului transnistrean.

#Chisinau #Dmitrii Kozak #Maia Sandu #vizită

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție care susține renunțarea treptată la celebra proiecție Mercator în favoarea unor hărți care redau mai fidel suprafața continentelor, scrie mediafax.ro.

Schimbarea ar putea modifica inclusiv felul în care generațiile viitoare vor vedea harta lumii în școli și pe dispozitivele digitale.

Rezoluția a fost adoptată la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, după o campanie susținută de Togo în numele Uniunii Africane, relatează The Guardian.

Un număr de 164 de state au votat în favoarea documentului, șase s-au abținut, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Reprezentantul american a argumentat că rezoluția este inutilă.

Documentul susține înlocuirea treptată a proiecției Mercator cu reprezentări mai exacte ale suprafețelor, printre modelele promovate aflându-se proiecția Equal Earth, realizată în 2018.

Africa este de 14 ori mai mare decât Groenlanda

Problema hărții Mercator vine din modul în care suprafața sferică a Pământului este transpusă pe un plan.

Proiecția a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, în primul rând pentru a facilita navigația maritimă. Modelul s-a răspândit ulterior și a devenit una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale lumii.

Distorsiunile sunt însă considerabile. Regiunile situate la latitudini ridicate sunt reprezentate disproporționat de mari, în timp ce suprafețele din apropierea Ecuatorului par mai mici decât sunt în realitate.

Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este comparația dintre Africa și Groenlanda. Pe o hartă Mercator, cele două teritorii pot părea apropiate ca dimensiune. În realitate, suprafața Africii este de aproximativ 14 ori mai mare decât cea a Groenlandei.

De ce statele africane vor schimbarea hărții

Togo și susținătorii campaniei susțin că reprezentările cartografice disproporționate au avut de-a lungul timpului efecte educaționale, culturale, geopolitice și socioeconomice, diminuând în percepția publică dimensiunea Africii și a altor regiuni.

Ministrul de Externe al statului Togo, Robert Dussey, a insistat înaintea votului că problema trebuie privită în primul rând din perspectivă științifică, nu politică.

Campania #CorrectTheMap promovează proiecția Equal Earth, dezvoltată în 2018 de o echipă internațională de cartografi. Susținătorii acesteia consideră că noul model poate oferi o imagine mai corectă asupra dimensiunilor continentelor.

Franța a anunțat deja că va renunța la Mercator în favoarea proiecției Eckert IV, apropiată de principiul reprezentării suprafețelor promovat prin rezoluția ONU.

Rezoluția ONU nu obligă statele să renunțe la vechile hărți

Votul de la New York nu înseamnă însă că hărțile Mercator vor dispărea imediat.

Rezoluțiile de acest tip ale Adunării Generale nu au caracter obligatoriu, astfel că statele și instituțiile nu sunt constrânse să utilizeze exclusiv noua reprezentare și nici nu le este interzis să continue folosirea proiecției Mercator.

Decizia ar putea avea totuși efecte asupra materialelor educaționale și asupra tehnologiilor în care hărțile sunt utilizate pe scară largă.

Autoritățile din Togo intenționează să organizeze, în primul trimestru al anului viitor, o reuniune la Lomé împreună cu UNESCO, Uniunea Africană și companii din domeniul tehnologiei, pentru a discuta punerea în practică a principiilor promovate prin rezoluție.