Preşedintele Croației, care a făcut campanie pentru partidul său în alegerile parlamentare desfășurate recent, susținând că este și candidat pentru funcția de prim-ministru, nu va putea prelua conducerea Guvernului din funcția prezidențială, au stabilit vineri, 19 aprilie curent, judecătorii Curții Constituționale din Croația.
Deși nu a câștigat alegerile, Zoran Milanovic a încercat să acrediteze ideea că ar putea să aibă simultan funcția de președinte și pe cea de prim-ministru, în ciuda avertismentelor anterioare ale instanței constituționale, care i-a comunicat și în timpul campaniei că o astfel de candidatură nu este constituțională.
„Toată lumea trebuie să respecte Constituţia şi legea”, a declarat, în timpul unei conferinţe de presă, preşedintele Curţii Constituţionale a Croației, Miroslav Separovic. „Preşedintele a fost atenţionat la timp că poate participa la campanie, dar că va trebui să demisioneze. Acum, gata. El nu mai poate fi prim-ministru”, a subliniat Separovic.
Preşedintele Zoran Milanovic, un social-democrat care a fost premier între 2011 şi 2016, a surprins la mijlocul lui martie când s-a prezentat drept candidat al partidului său, SPD, în alegerile legislative. Judecătorii l-au atenţionat atunci: candidatura unui preşedinte în exerciţiu nu este conformă constituţiei şi le-au cerut lui Milanovic şi SPD „să înceteze imediat activităţile contrare Constituţiei”, iar preşedintele să demisioneze dacă vrea să se lanseze în arena legislativelor.
Acesta din urmă nu a făcut nimic şi şi-a continuat campania în faţa rivalului său, prim-ministrul conservator aflat la sfârşit de mandat, Andrej Plenkovic.
Conform DW, Milanovic i-a numit „țărani analfabeți” și „muște enervante din grajd” pe judecătorii constituționali, sugerând inclusiv că aceștia ar face parte din „grupări infracționale”.
Niciunul dintre cei doi nu a ieşit câştigător clar în urma alegerilor de miercuri: HDZ al lui Plenkovic a câştigat 61 din totalul celor 151 de locuri în Parlament, iar SPD – 42 de locuri.
Formațiunea de dreapta naționalistă, Mişcarea Patriotică (DP), care a făcut campanie pe o linie foarte dură faţă de migranţi, se află pe locul trei, cu 14 mandate parlamentare. De atunci, negocierile pentru formarea unei coaliţii se înmulţesc, însă nicio majoritate nu pare să se contureze.
Se pune problema în aceste ultime ore posibilitatea unei alianţei în jurul SDP, care ar avea 76 de locuri datorită sprijinului partidelor de stânga, minorităţilor şi chiar ultraconservatorilor din Most, care s-a aflat o perioadă la guvernare înainte de a fi alungat de acolo de HDZ.
