Zece stații de alimentare cu gaz natural comprimat au fost deschise pe coridorul Arad – Constanța, unul dintre cele mai tranzitate trasee rutiere din România, ȋn urma unei investiții de 6,5 milioane EUR, scrie Adevărul.

Demersul are ca obiectiv creșterea sustenabilă a transporturilor și reducerea poluării în marile aglomerări urbane. În acest moment, ecosistemul de transport cu CNG este complet – de la mașini de transport, la infrastructura de alimentare necesară.

Investiția de 6,5 milioane EUR, cu o cofinanțare de 4,4 milioane EUR de la Comisia Europeană, a fost implementată de firma Denisson Energy prin deschiderea a nouă noi stații CNG în Arad, Timișoara, Deva, Sibiu, Pitești, București, Constanța, Drobeta-Turnu Severin și Craiova. Acestea vin în completarea stației deja existente din Râmnicu Vâlcea, prima din România.

„Din 2027, România va fi un hub energetic. Vrem să transformăm țara noastră într-o sursă activă de energie în viitorul apropiat. Există legislație prin Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, în cadrul evenimentului „Energie de Tranziție”.

Gazul natural și-a consolidat poziția ca energie de tranziție, în special odată cu votul din 6 iulie 2022 din Parlamentul European, când Comisia Europeană a decis ca energia nucleară și gazele naturale să fie acceptate în tranziția spre economia verde. Transportul cu gaz natural comprimat (CNG) a început să se dezvolte în Europa, în anii ’90. Pe continent sunt deja peste 4.000 de stații de alimentare cu CNG, dintre care cele mai multe în Italia, 1444.

„În comparație cu vehiculele care consumă combustibil tradițional, combustibilii alternativi ajută la reducerea semnificativă a emisiilor. La nivelul Europei, opțiunea CNG este una viabilă încă din anii ‘90. Potențialul de reducere a emisiilor datorat vehiculelor cu CNG și biometan, până în 2030, este de înjumătățire. Dar problema poluării trebuie privită mai departe de granițele Europei, iar consensul în reducerea emisiilor provocate în urma transportului, trebuie să fie o prioritate”, a menționat MariaRosa Baroni, președinte World Gas Mobility Council.

România vrea să dezvolte rețeaua de stații CNG

„Denisson Energy, firma membră a NGVA România, își dorește să continue dezvoltarea rețelei de stații de CNG, în prima fază câte una în Cluj-Napoca și Brașov, plus alte două în București. Dezvoltarea stațiilor este vitală pentru stabilitatea ecosistemului de transport din România, mai ales că în acest moment, țara noastră este pe locul doi în Europa în ceea ce privește rezervele de gaze naturale și pe primul loc în Europa Centrală și de Est. Odată cu exploatarea resurselor din Marea Neagră, România își propune să ajungă cel mai mare producător din Europa, în 2027”, a subliniat Dumitru Becșenescu, președintele NGVA România.

România ocupă un loc fruntaș în UE, la poluare, cu o medie anuală a emisiilor de particule fine (PM 2,5) de 16,4 ľg/m3, depășind media europeană de 12,6 ľg/m3. Conform Agenției Europene de Mediu (AEM), poluarea cu particule fine (PM 2.5) cauzează cel puțin 238.000 de morți premature în Uniunea Europeană și 25.000 în România. Rata mortalității din cauza poluării este de zece ori mai mare decât în cazul accidentelor rutiere. Transportul contribuie semnificativ la emisiile de CO2 în România, cu 15,1 milioane tone anual. Autovehiculele pe CNG reduc emisiile de CO2 cu peste 25% și emisiile de particule fine cu 99%, față de cele pe benzină.

„Uniunea Europeană are drept țintă ca până în 2025 emisiile de CO2 să fie reduse cu 15%, comparativ cu 2019, iar până în 2030, acest procent să se dubleze. Scania și-a impus proprii termeni, mai precis, până în 2025, reducerea cu 20% a dioxidului de carbon emis de produsele noastre. Avem în oferta Scania o gamă variată de produse ce folosesc combustibili alternativi precum gaz natural, biogaz sau biodiesel. În prezent, în Bulgaria sunt peste 119 de stații CNG, 21 dintre ele fiind localizate doar în Sofia, în timp ce în România existau, până în prezent, doar 3 stații publice. Cu toate acestea, Scania Black Sea Unit a vândut în ultimii 5 ani peste 350 de vehicule CNG, în România și Bulgaria, iar clienții noștri, din ambele țări, au fost mulțumiți de fiabilitatea acestora”, a declarat Benoit Tanguy, managing director al Scania România și Bulgaria.

„Ne aflăm într-o revoluție tehnologică care ne va schimba pentru totdeauna viața și lumea transportului rutier de marfă. În acest sens, IVECO urmărește atingerea obiectivului de emisii de carbon NET ZERO până în 2040, anticipând cu zece ani obiectivul deja ambițios stabilit de Comisia Europeană, în cadrul Green Deal. Acest obiectiv se aplică atât emisiilor directe, datorate funcționării directe a IVECO GROUP, cât și emisiilor indirecte, celor care provin de la partenerii noștri și de la produsele noastre în exploatare. Suntem conștienți că schimbările climatice nu așteaptă, ci necesită luarea de măsuri acum. Suntem pregătiți”, reiese din declarația făcută de către Andrei Gagea, Business Director IVECO România.

Se pot economisi între 5.000 și 7.000 euro pe an

Dincolo de avantajele de mediu, utilizatorii se pot bucura și de prețuri mai mici. Transportatorii din România care folosesc camioane alimentate cu combustibili alternativi economisesc între 5.000 – 7.000 euro pe an, doar din reducerea taxelor de drum, aferente rutelor dintre România și Franța, Germania sau Benelux. La acestea se adaugă și economiile provenite din reducerea costului cu combustibilul.

„Primele rezultate ale achiziției flotei pe CNG au constat în reducerea cheltuielilor operaționale. Cu aceeași cantitate de combustibil, poți parcurge distanțe cu până la 15% mai mari, dacă alimentezi cu gaz natural comprimat. Și prețul este mai mic. Am militat pentru avantajele soluției și, în acest moment, flota transportului public din Râmnicu Vâlcea este cu CNG”, a declarat directorul general al companiei de transport ETA S.A., Andi Davidescu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaz #masini #Romania #stanție

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.