Diana Cimpoeșu, coordonator UPU SMURD Iași, România, a vorbit la Digi24 despre cum afectează canicula unele persoane, și în special pe cele care suferă de boli cardiace, vârstnicii, hipertensivii sau cei care au diabet. De asemenea, medicul dă câteva sfaturi pentru a putea trece cu bine prin episoadele de arșiță.

În primul rând oamenii să fie atenți la hidratare, chiar dacă nu au senzația de sete. Asta spun toți medicii, în fiecare vară: chiar dacă nu există senzația de sete, să bem apă cu săruri minerale. Apă minerală, nu carbogazoasă, ci apă cu săruri minerale. Sau se pot pune 5, 10 grame de sare în apă plată. Dar cea mai recomandată este apa minerală care are sodiu, potasiu, magneziu, calciu.

În plus să se consume fructe și legume. Acestea conțin apă cu săruri minerale și cu vitamine.

Astea sunt lucruri de care avem nevoie.

Și, bineînțeles, pacienții vârstnici, cei cu boli cardiovasculare au nevoie de lucrul ăsta.

Cei care au o anumită medicație, în special pacienții hipertensivi, trebuie să fie atenți, pentru că tensiunea arterială poate scădea din cauze naturale, din pierderea de lichide, din vasodilatație, și atunci s-ar putea ca medicația pe care o iau în mod obișnuit să trebuiască ajustată, astfel încât monitorizându-și singuri tensiunea, să apeleze medicul de familie.

„Cei mai expuși sunt vârstnicii și copiii foarte mici. Ei pot face edem cerebral mai ușor”

Pacienții diabetici au nevoie și ei de o reajustare a tratamentului câteodată, pentru că mănâncă mai puțin. Ce mănâncă în timpul verii e diferit puțin față de ce mănâncă în restul anului. Probabil mai puțin bogat în grăsimi, ei oricum au restricții, sau în glucide.

Și, evident cu toții trebuie să avem grijă să nu ne expunem la soare, iar trecerea de la cald la rece, în aer condiționat, trebuie să fie una treptată, nu una bruscă.

Oamenii cu afecțiuni se pot simți amețiți. Poate fi explicat prin scăderea tensiunii arteriale, dar poate fi explicabil și prin elementul cel mai grav al urgențelor de căldură, și anume edemul cerebral. El se poate instala când nu există ventilație, temperaturile sunt foarte crescute, și evident cei mai expuși sunt vârstnicii și copiii foarte mici. Ei pot face edem cerebral mai ușor, și în același timp și persoanele cu anumite tulburări psihice, sau cu consum de substanțe toxice. Toxic este etanolul, anumite droguri… Toate aceste persoane pot suferi de hipertermie până la creșteri de temperatură foarte mari – până la peste 40 de grade, iar manifestarea este edemul cerebral, cu stare de convulsie, comă, mergând până la stop cardio-respirator.

Dar primele manifestări sunt amețelile.

#canicula #simptome

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.