Procurorul Alexandru Cernei a declarat că, în cadrul ședinței de astăzi, Plahotniuc și-a menținut, în linii generale, poziția anterioară, însă a intervenit un element nou față de declarațiile precedente.

Dacă inițial inculpatul nega că ar fi beneficiarul efectiv al companiilor vizate în dosar și că ar fi recepționat fonduri din cele trei bănci, astăzi și-a modificat versiunea, recunoscând ambele aspecte.

„Acesta a recunoscut că acele companii îi aparțineau, în calitate de beneficiar efectiv, și că a recepționat sumele respective, însă a invocat că motivul tranzacțiilor ar fi fost o înțelegere între el și Platon și Ilan Șor privind restituirea unei datorii sau o tranzacție de vânzare-cumpărare a unui pachet de acțiuni de la Banca de Economii”, a explicat Cernei.

Procurorul a subliniat însă că această nouă versiune nu este susținută de probele din dosar.

Contrar celor declarate de procuror, avocatul Rogac afirmă că Plahotniuc a respins toate acuzațiile din dosar, subliniind că nu există probe care să demonstreze vinovăția clientului său.

Rogac, după stabilirea datei sentinței: Unul dintre judecători se grăbește la vetting

În cadrul ședinței, Plahotniuc a făcut trimitere la declarațiile fostului viceministru al Finanțelor, Barbăneagră, care a afirmat că s-a ghidat de indicațiile premierului și ale liderului partidului în ceea ce privește cedarea acțiunilor de stat de la BEM, susținând că nu s-a implicat în preluarea băncii. Plahotniuc a respins și acuzația că l-ar fi promovat pe Ilan Șor la conducerea BEM, argumentând că, după cedarea pachetului de acțiuni de către stat, numirea acestuia nu mai depindea de nicio influență externă.

Inculpatul a făcut referire și la o ședință de la Președinție privind situația de la BEM, susținând că aceasta a fost una informală, limitată la un schimb de informații, și că Iurie Leancă a solicitat atunci suport politic pentru garanțiile de stat deja asumate față de FMI.

Plahotniuc a prezentat instanței și o listă de firme care îi sunt imputate, subliniind că aceleași companii apar în sentințele de condamnare ale lui Vlad Filat și Ilan Șor. El a mai afirmat că rechizitoriul a fost întocmit cu grave distorsiuni ale declarațiilor martorilor, sugerând că cei care au instrumentat dosarul ar fi putut acționa „sub influența substanțelor interzise”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instanța a stabilit pentru data de 22 aprilie 2026 pronunțarea sentinței în dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc.

#furtul miliardului #procuror #Vlad Plahotniuc

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.