Procurorul Alexandru Cernei a declarat că, în cadrul ședinței de astăzi, Plahotniuc și-a menținut, în linii generale, poziția anterioară, însă a intervenit un element nou față de declarațiile precedente.

Dacă inițial inculpatul nega că ar fi beneficiarul efectiv al companiilor vizate în dosar și că ar fi recepționat fonduri din cele trei bănci, astăzi și-a modificat versiunea, recunoscând ambele aspecte.

„Acesta a recunoscut că acele companii îi aparțineau, în calitate de beneficiar efectiv, și că a recepționat sumele respective, însă a invocat că motivul tranzacțiilor ar fi fost o înțelegere între el și Platon și Ilan Șor privind restituirea unei datorii sau o tranzacție de vânzare-cumpărare a unui pachet de acțiuni de la Banca de Economii”, a explicat Cernei.

Procurorul a subliniat însă că această nouă versiune nu este susținută de probele din dosar.

Contrar celor declarate de procuror, avocatul Rogac afirmă că Plahotniuc a respins toate acuzațiile din dosar, subliniind că nu există probe care să demonstreze vinovăția clientului său.

Rogac, după stabilirea datei sentinței: Unul dintre judecători se grăbește la vetting

În cadrul ședinței, Plahotniuc a făcut trimitere la declarațiile fostului viceministru al Finanțelor, Barbăneagră, care a afirmat că s-a ghidat de indicațiile premierului și ale liderului partidului în ceea ce privește cedarea acțiunilor de stat de la BEM, susținând că nu s-a implicat în preluarea băncii. Plahotniuc a respins și acuzația că l-ar fi promovat pe Ilan Șor la conducerea BEM, argumentând că, după cedarea pachetului de acțiuni de către stat, numirea acestuia nu mai depindea de nicio influență externă.

Inculpatul a făcut referire și la o ședință de la Președinție privind situația de la BEM, susținând că aceasta a fost una informală, limitată la un schimb de informații, și că Iurie Leancă a solicitat atunci suport politic pentru garanțiile de stat deja asumate față de FMI.

Plahotniuc a prezentat instanței și o listă de firme care îi sunt imputate, subliniind că aceleași companii apar în sentințele de condamnare ale lui Vlad Filat și Ilan Șor. El a mai afirmat că rechizitoriul a fost întocmit cu grave distorsiuni ale declarațiilor martorilor, sugerând că cei care au instrumentat dosarul ar fi putut acționa „sub influența substanțelor interzise”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instanța a stabilit pentru data de 22 aprilie 2026 pronunțarea sentinței în dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc.

#furtul miliardului #procuror #Vlad Plahotniuc

Patru persoane care au încercat să transporte peste Prut doi cetățeni din Nepal, în schimbul a 9.000 de euro, au fost condamnate la închisoare. Judecătoria Chișinău a dispus condamnarea a trei bărbați la pedepse de 10 ani, 9 ani și, respectiv, 4 ani de închisoare, ultimul beneficiind de suspendarea executării pedepsei pe un termen de 3 ani. Femeia a fost condamnată la 9 ani și 6 luni de închisoare.

Totuși, procurorii PCCOCS au contestat sentința la Curtea de Apel Centru, solicitând înăsprirea pedepselor, cu respectarea prezumției nevinovăției inculpaților până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, potrivit legii.

În luna februarie 2026, învinuiții din Hâncești, cu vârste cuprinse între 32 și 58 de ani, i-ar fi transportat pe migranți într-o carieră. Acolo, unul dintre învinuiți i-ar fi atacat cu un cuțit, pentru a le lua cei 800 de euro cu care aceștia rămăseseră.

„Potrivit informației din dosarul penal investigat de ofițerii de frontieră sub conducerea procurorilor specializați, organizatorii schemei infracționale sunt un bărbat și o femeie, cu relație de rudenie (unchi și nepoată). Aceștia au fost ajutați de un taximetrist pentru transportarea victimelor, precum și de atacatorul reținut în flagrant în acea carieră.

Prin urmare, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), cei patru învinuiți au fost condamnați penal”, transmite instituția.