Avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a declarat pentru presă că, timp de șase ore, clientul său a combătut probele acuzării în dosarul „furtul miliardului”. Tot astăzi, instanța a decis încheierea dezbaterilor judiciare și stabilirea datei pronunțării sentinței.

Rogac a menționat că graba judecătorilor ar fi legată de faptul că unul dintre aceștia urmează să se prezinte mâine, 26 martie, la o ședință de vetting.

„Astăzi, în decursul a șase ore, dumnealui a dat capul de pământ de probele apărării, a demontat toate cele mai mici acuzații pe care le-au intuit procurorii în dosar, nici măcar nu sunt învinuierii directe, a demonstrat faptul că nu este vinovat și nu este nici o probă care să demonstreze crearea și conducerea organizației criminale, pretinsa escrocherie și pretinsa spălarei banii. Cât ține de entuziasmul și rapiditatea cu care instanța de judecată a dorit astăzi să finiseze dezbaterile și respectiv și ultimul cuvânt, este de fapt un lucru regretabil, dar probabil că ăsta este lanțul vetingului în natură. Ori unul dintre judecători probabil se grăbește la ședința de mâine, pentru a-și afla decizia favorabilă de trecerea vetingului”, a explicat Rogac.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instanța a stabilit pentru data de 22 aprilie 2026 pronunțarea sentinței în dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc. La finalul ședinței, în care a vorbit în fața judecătorilor șase ore, acesta a părăsit sala fără a face declarații.

În cadrul audierilor, Plahotniuc și-a încheiat pledoaria, declarându-se nevinovat. Instanța a dispus trecerea la etapa replicilor, însă procurorul a anunțat că nu are intervenții suplimentare. De cealaltă parte, avocatul Lucian Rogac a solicitat un termen pentru pregătirea replicilor, dar și timp suficient pentru ca inculpatul să-și pregătească ultimul cuvânt. Judecătorii au respins solicitarea.

Astfel că în ultimul său cuvânt, Plahotniuc a spus că se „consideră absolut nevinovat pe aceste capete de acuzare invocate”.

Sentința în dosarul lui Vlad Plahotniuc va fi pronunțată pe 22 aprilie

Vladimir Plahotniuc este vizat în dosarul legat de „Furtul Miliardului”, fiind acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale; escrocherie în proporții deosebit de mari; spălare de bani. După o perioadă lungă în care a fost dat în căutare internațională, Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în vara anului 2025 și se află în prezent în detenție la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

#Lucian Rogac #sentinta #ultimul cuvânt #Vladimir Plahotniuc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.