Creșterea semnificativă a cazurilor ce pot fi calificate drept abuz de resurse administrative, implicarea tot mai activă a funcționarilor publici în activitățile de campanie și neraportarea deplină a cheltuielilor de campanie de către concurenții electorali sunt câteva dintre încălcările înregistrate de către observatorii misiunii Promo-Lex în timpul monitorizării campaniei electorale.
Perioada de observare a evenimentelor incluse în raport este, în general, 5 – 17 octombrie 2023. Observarea finanțării campaniei electorale s-a realizat în intervalul în intervalul 6-13 octombrie. Iar monitorizarea discursului de ură și instigare la discriminare cuprinde perioada 29 septembrie – 12 octombrie 2023.
În perioada monitorizată de către Promo-LEX s-a constatat o creștere semnificativă a cazurilor ce pot fi calificate drept abuz de resurse administrative. De la începerea oficială a campaniei electorale, numărul acestor cazuri s-a majorat de aproape trei ori și a ajuns la cel puțin 43:
- utilizarea autorităților publice în scopul promovării inițiativelor electorale – 4 cazuri (Guvernul – Satul European Expres; Comitetul executiv al UTAG, Consiliul Orășenesc Taraclia și Consiliul Raional Orhei – adaos lunar de 1.000 de lei la pensiile mici, promis de Ilan Șor);
- implicarea în activitățile de campanie a persoanelor care dețin funcții publice – 18 cazuri (PAS);
- atribuirea de către candidații electorali a meritelor pentru lucrările/serviciile de uz public efectuate din bani publici – 11 cazuri (6 – PAS, 2 – PS, 2 – MAN, 1 – LOC);
- organizarea întrunirilor electorale în cadrul instituțiilor publice, cu angajații instituțiilor respective, în timpul orelor de lucru ale acestora – 9 cazuri (5 – PSRM, 2 – PAS, 1 – CUB și 1 – PCRM).
Un caz cu potențial de corupere a alegătorilor se referă la oferirea plicurilor cu bani în cadrul unui eveniment public organizat de Guvernatoarea UTAG cu sprijinul Fundației „Miron Șir”.
De asemenea, au fost observate cel puțin 14 cazuri de distribuire a publicității electorale cu încălcarea prevederilor legale (6 – PAS, 3 – PSRM; 2 – PSDE; 2 – PDCM; 1 – PR) și 6 cazuri în care publicitatea electorală era distribuită concomitent cu cea politică (4 -PAS, 1 – PSDE și 1 – PSRM).
Totodată, Promo-LEX a constatat că rapoartele financiare din campanie sunt publicate cu depășirea termenului și în format ce nu corespunde principiului datelor deschise. De asemenea, constatăm că, până la lansarea prezentului raport de observare a alegerilor, pe pagina web a autorității electorale nu a fost publicat nici un raport financiar al candidaților independenți.
În perioada 6 – 13 octombrie 2023, 14 formațiuni politice au raportat venituri în sumă totală de 14,6 mil. lei, dintre care 14,1 mil. lei – mijloace financiare și 555 mii lei – donații materiale. 79% din totalul veniturilor declarate au fost raportate de 4 partide politice (PAS – 33%, PSRM – 23%, PN – 12% și MAN – 11%). Celorlalte 10 partide politice le revin doar 21% din veniturile raportate.
Cele 14 partide politice au raportat cheltuieli de 11 mil. lei, dintre care 10,5 mil. lei au fost în bani și 555 mii lei din donații materiale. Cele mai multe cheltuieli au fost raportate de PAS – 41%, PN – 16%, PSRM – 15% și PSDE – 6%.
În rezultatul monitorizării civice, MO Promo-LEX a estimat o sumă totală neraportată la CEC de cel puțin 953.228 de lei pentru activități de campanie desfășurate de 22 de concurenți electorali. Din totalul cheltuielilor estimate, câte 31% au fost estimate pentru PSRM și PLDM, 6% – PNM și 5% – CC. În funcție de destinația cheltuielilor estimate, cele mai multe au fost pentru materialele promoționale – 74% urmate de recompensele agitatorilor – 12%.
Promo-LEX reiterează că alegerile locale generale din 5 noiembrie sunt competitive și constată creșterea numărului de candidați înregistrați pentru toate tipurile de funcții elective, comparativ cu precedentul scrutin local din 2019. A scăzut, deși nesemnificativ, de la 10% la 8%, ponderea candidaților independenți la funcția de primar. În schimb, a crescut, de la 26% la 31%, ponderea femeilor candidate la funcția de primar.
O dinamică pozitivă din perspectiva înregistrării femeilor în calitate de candidate la funcția de primar a fost constatată în cazul municipiilor Bălți și Chișinău – de la 6%, în 2019, la 19%, în 2023. La funcția de primar general al mun. Chișinău s-a înregistrat un număr record de candidați – 27, toți desemnați de partide/bloc electoral. În mun. Bălți, din totalul de 15 doar doi sunt candidați independenți.
Observatorii Promo-LEX au înregistrat câte cel puțin 15 cazuri de respingere a cererilor de înregistrare a candidaților la funcția de primar și la cea de consilier. În cele mai multe cazuri, motivele respingerii înregistrării au fost: interdicția de a ocupa o funcție publică/de demnitate publică și numărul insuficient de semnături colectate.
De asemenea, au fost raportate 30 de cazuri de înregistrare a listei de candidați la funcția de consilier cu nerespectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe, inclusiv 1 caz de nerespectare a poziționării candidaților după formula minimum patru candidați de același sex la fiecare zece locuri.
Documentând schimbarea apartenenței politice a primarilor, observatorii Promo-LEX au constat că, spre final de mandat (2019-2023), circa 39% din primari și-au schimbat opțiunea politică ori s-au declarat a fi independenți/neafiliați. Cei mai mulți dintre primarii care au abandonat partidul care i-a desemnat la alegerile din 2019 au „migrat” către PAS (36%).
