Președinții Rusiei și Ucrainei, Vladimir Putin și Vladimir Zelenski, au convenit să accepte misiunea liderilor africani de a rezolva pe cale pașnică conflictul ruso-ucrainean. Acest lucru a fost anunțat de președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, în urma unei convorbiri telefonice cu ambii lideri, transmite CGTN Europe. Pe lângă Africa de Sud, președinții Zambiei, Senegalului, Congo, Ugandei și Egiptului participă la inițiativă.

„De multe luni se discută despre această misiune. <…> Un grup de lideri africani a insistat că acest lucru este important pentru Africa și, de asemenea, pentru o cauză importantă. Am vorbit cu liderii țărilor [Ucraina și Rusia] pe care le-am menționat și am decis să începem acest proces”, a spus Ramaphosa.

Potrivit acestuia, pe lângă Africa de Sud, la inițiativă participă președinții Zambiei, Senegalului, Congo, Ugandei și Egiptului. El a adăugat că secretarul general al ONU, António Guterres, și biroul Uniunii Africane au fost deja informate despre această misiune.

Serviciul de presă de la Kremlin a relatat despre o conversație telefonică dintre Putin și Ramaphosa, care a avut loc la inițiativa părții sud-africane, pe 12 mai. S-a remarcat că Putin a susținut ideea exprimată de liderul Africii de Sud a participării unui grup de lideri africani la discuția despre perspectivele de soluționare a „conflictului ucrainean” și a subliniat evaluările sale fundamentale asupra liniei distructive a regimului de la Kiev.

Conversația dintre liderul Africii de Sud și Zelenski nu a fost raportată mai devreme de Ucraina.

La sfârșitul lunii februarie, Financial Times a scris că liderii occidentali de la Conferința de securitate de la München au încercat să convingă țările din Africa și America Latină de amenințarea pe care o reprezintă Rusia, dar încercările lor au eșuat. Țările din „sudul global” au fost mai preocupate de inflație și de securitatea alimentară decât de războiul din Ucraina, notează ziarul. FT leagă neîncrederea în statele occidentale, printre altele, cu refuzul de a plăti despăgubiri pentru daunele climatice și cu refuzul de a împărtăși vaccinurile împotriva coronavirusului la începutul pandemiei.

#Africa #Cyril Ramaphosa #Rusia #Ucraina

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.