Membrii CSM, profesori titulari de drept, Ciugureanu-Mihailuță Carolina și Belei Elena resping acuzațiile care se regăsesc în decretul prezidențial cu privire la revocarea lui Vladislav Clima din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Potrivit acestora, prezența conflictului de interese în momentul acordării votului pentru candidatul la funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, Clima Vladislav, „este eronat și total lipsit de substrat factologic”.

De menționat că la aproape o săptămână de la semnarea decretului de către președintele Maia Sandu, Consiliul Superior al Magistraturii nu a venit cu poziție privind cazul dat.

Poziția celor doi membri CSM, Ciugureanu-Mihailuță Carolina și Belei Elena, a fost expusă într-o declarație publică, în care argumentează lipsa unui conflict de interese.

D E C L A R A Ț I E

Subsemnații, membrii CSM profesori titulari de drept, Ciugureanu-Mihailuță Carolina și Belei Elena, calificăm declarațiile cuprinse în partea de motivare a Decretului Președintelui Republicii Moldova Nr. 104-IX din 28 Mai 2021 privind revocarea Decretului Președintelui Republicii Moldova Nr. 1747-VIII din 02 Septembrie 2020 privind prezența conflictului de interese în momentul când am oferit vot pentru candidatul la funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, dl Clima Vladislav, ca fiind eronate și total lipsite de substrat factologic.

În concursul din 28 Iulie 2020 pentru ocuparea funcției de președinte al Curții de Apel Chișinău, dl Clima Vladislav a luat 9 voturi.

Cu referire la conflictul de interese (invocat) nedeclarat de către membrul CSM Ciugureanu-Mihailuță Carolina, declarăm următoarele,

La data de 02 August 2017, ex-judecătorul Ciugureanu Mihail a sesizat CSJ, contestând o Hotărâre a CSM. În perioada de circa 4 ani cât cauza s-a aflat pe rol, s-a perindat un număr considerabil de judecători desemnați să o judece.

La data de 04 Aprilie 2019, CSJ declină competența către Curtea de Apel Chișinău în legătură cu intrarea în vigoare a Codului Administrativ. Judecătorul raportor Malîi Ala a formulat cerere de abținere, care a fost admisă. Ulterior, în calitate de raportor a fost desemnat judecătorul Curții de Apel Chișinău Guzun Maria, care a păstrat această calitate până la finalizarea examinării cauzei.

La data desfășurării concursului pentru funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, 28 Iulie 2020, nu exista nici o certitudine în privința componenței completului de judecată în cauza vizată.

La momentul desemnării dlui Clima Vladislav în calitate de membru al completului de judecată, aspectul conflictului de interese a intrat în terenul dumnealui. Reținem aici, dl Clima Vladislav a declarat abținere de la examinarea cauzei respective, abținere respinsă de judecătorii Curții de Apel Chișinău, pe motivul neconstatării conflictului de interese. Mai mult, CSM, invocând prezența conflictului de interese, a solicitat recuzarea dlui Clima Vladislav, solicitare respinsă de asemenea, pe același motiv.

Cu referire la conflictul de interese (invocat) nedeclarat de către membrul CSM Belei Elena, declarăm următoarele,

Conform prevederilor art. 122 din Constituția Republicii Moldova și art. 3 alin. (2) din Legea Nr. 947/1996, în componenţa CSM intră judecători şi profesori de drept titulari.

CSM există și funcționează în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc.

Conform prevederilor art. 6 din Legea Nr. 544/1995 judecătorii trebuie să dețină diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului.

În consecință, maxima probabilitate că profesorii din CSM să cunoască toți judecătorii care compar în fața acestuia este foarte firească și nu reprezintă nici incompatibilitate, nici temei de abținere sau recuzare în proceduri administrative sau disciplinare.

Deși îl cunosc pe dl Clima Vladislav exact așa cum îi cunosc pe majoritatea juriștilor din țară, nu suntem nici în relații de prietenie, nici de ostilitate de natură să-mi afecteze echidistanța decizională în privința acestuia.

La data de 28 iulie 2020, când a avut loc concursul public, dl Clima Vladislav, doctorand fiind, nu avea conducător științific.

La data de 02 Septembrie 2020 a fost emis Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1747-VIII privind numirea dlui Clima Vladislav în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, iar procedura de confirmare a subsemnatei, Belei Elena, în calitate de coordonator științific al doctorandului Clima Vladislav a fost demarată abia la data de 24 Septembrie 2020.

Declarăm cu responsabilitate că voturile noastre oferite candidatului la funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău au fost nepărtinitoare, libere, fundamentate pe propria convingere, determinate de performanța și prestația în concurs a dlui Clima Vladislav.

Participarea noastră la exercițiul de vot s-a realizat în strictă concordanță cu exigențele legale.

Pledăm cu fermitate pentru excluderea conflictului de interese, de orice tip, garanție a imparțialității titularilor de funcții publice.

Regretăm faptul că în lupta politico-electorală, actorii implicați nu se documentează cu diligență în privința unor circumstanțe lansate în spațiul public și se lasă manipulați de către cei rău intenționați.

Membrul Consiliului Superior al Magistraturii

Ciugureanu-Mihailuță Carolina

Membrul Consiliului Superior al Magistraturii

Belei Elena

01 Iunie 2021

Amintim că, vineri, 28 mai, șeful statului, Maia Sandu l-a revocat pe Vladislav Clima din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Potrivit documentului, Consiliul Superior al Magistraturii ar fi încălcat procedurile și a admis un conflict de interese atunci când a propus numirea lui Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău.

Decretul de anulare poate fi contestat în termen de 30 de zile, cu cerere prealabilă adresată președintelui Republicii Moldova.

Vladislav Clima a fost numit, prin decretul semnat de Igor Dodon, în calitate de președinte la Curtea de Apel Chișinău pe data de 2 septembrie 2020, pe un termen de patru ani.

#CSM #Maia Sandu #Vladislav Clima

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.