Membrii CSM, profesori titulari de drept, Ciugureanu-Mihailuță Carolina și Belei Elena resping acuzațiile care se regăsesc în decretul prezidențial cu privire la revocarea lui Vladislav Clima din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Potrivit acestora, prezența conflictului de interese în momentul acordării votului pentru candidatul la funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, Clima Vladislav, „este eronat și total lipsit de substrat factologic”.

De menționat că la aproape o săptămână de la semnarea decretului de către președintele Maia Sandu, Consiliul Superior al Magistraturii nu a venit cu poziție privind cazul dat.

Poziția celor doi membri CSM, Ciugureanu-Mihailuță Carolina și Belei Elena, a fost expusă într-o declarație publică, în care argumentează lipsa unui conflict de interese.

D E C L A R A Ț I E

Subsemnații, membrii CSM profesori titulari de drept, Ciugureanu-Mihailuță Carolina și Belei Elena, calificăm declarațiile cuprinse în partea de motivare a Decretului Președintelui Republicii Moldova Nr. 104-IX din 28 Mai 2021 privind revocarea Decretului Președintelui Republicii Moldova Nr. 1747-VIII din 02 Septembrie 2020 privind prezența conflictului de interese în momentul când am oferit vot pentru candidatul la funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, dl Clima Vladislav, ca fiind eronate și total lipsite de substrat factologic.

În concursul din 28 Iulie 2020 pentru ocuparea funcției de președinte al Curții de Apel Chișinău, dl Clima Vladislav a luat 9 voturi.

Cu referire la conflictul de interese (invocat) nedeclarat de către membrul CSM Ciugureanu-Mihailuță Carolina, declarăm următoarele,

La data de 02 August 2017, ex-judecătorul Ciugureanu Mihail a sesizat CSJ, contestând o Hotărâre a CSM. În perioada de circa 4 ani cât cauza s-a aflat pe rol, s-a perindat un număr considerabil de judecători desemnați să o judece.

La data de 04 Aprilie 2019, CSJ declină competența către Curtea de Apel Chișinău în legătură cu intrarea în vigoare a Codului Administrativ. Judecătorul raportor Malîi Ala a formulat cerere de abținere, care a fost admisă. Ulterior, în calitate de raportor a fost desemnat judecătorul Curții de Apel Chișinău Guzun Maria, care a păstrat această calitate până la finalizarea examinării cauzei.

La data desfășurării concursului pentru funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, 28 Iulie 2020, nu exista nici o certitudine în privința componenței completului de judecată în cauza vizată.

La momentul desemnării dlui Clima Vladislav în calitate de membru al completului de judecată, aspectul conflictului de interese a intrat în terenul dumnealui. Reținem aici, dl Clima Vladislav a declarat abținere de la examinarea cauzei respective, abținere respinsă de judecătorii Curții de Apel Chișinău, pe motivul neconstatării conflictului de interese. Mai mult, CSM, invocând prezența conflictului de interese, a solicitat recuzarea dlui Clima Vladislav, solicitare respinsă de asemenea, pe același motiv.

Cu referire la conflictul de interese (invocat) nedeclarat de către membrul CSM Belei Elena, declarăm următoarele,

Conform prevederilor art. 122 din Constituția Republicii Moldova și art. 3 alin. (2) din Legea Nr. 947/1996, în componenţa CSM intră judecători şi profesori de drept titulari.

CSM există și funcționează în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc.

Conform prevederilor art. 6 din Legea Nr. 544/1995 judecătorii trebuie să dețină diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului.

În consecință, maxima probabilitate că profesorii din CSM să cunoască toți judecătorii care compar în fața acestuia este foarte firească și nu reprezintă nici incompatibilitate, nici temei de abținere sau recuzare în proceduri administrative sau disciplinare.

Deși îl cunosc pe dl Clima Vladislav exact așa cum îi cunosc pe majoritatea juriștilor din țară, nu suntem nici în relații de prietenie, nici de ostilitate de natură să-mi afecteze echidistanța decizională în privința acestuia.

La data de 28 iulie 2020, când a avut loc concursul public, dl Clima Vladislav, doctorand fiind, nu avea conducător științific.

La data de 02 Septembrie 2020 a fost emis Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1747-VIII privind numirea dlui Clima Vladislav în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, iar procedura de confirmare a subsemnatei, Belei Elena, în calitate de coordonator științific al doctorandului Clima Vladislav a fost demarată abia la data de 24 Septembrie 2020.

Declarăm cu responsabilitate că voturile noastre oferite candidatului la funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău au fost nepărtinitoare, libere, fundamentate pe propria convingere, determinate de performanța și prestația în concurs a dlui Clima Vladislav.

Participarea noastră la exercițiul de vot s-a realizat în strictă concordanță cu exigențele legale.

Pledăm cu fermitate pentru excluderea conflictului de interese, de orice tip, garanție a imparțialității titularilor de funcții publice.

Regretăm faptul că în lupta politico-electorală, actorii implicați nu se documentează cu diligență în privința unor circumstanțe lansate în spațiul public și se lasă manipulați de către cei rău intenționați.

Membrul Consiliului Superior al Magistraturii

Ciugureanu-Mihailuță Carolina

Membrul Consiliului Superior al Magistraturii

Belei Elena

01 Iunie 2021

Amintim că, vineri, 28 mai, șeful statului, Maia Sandu l-a revocat pe Vladislav Clima din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Potrivit documentului, Consiliul Superior al Magistraturii ar fi încălcat procedurile și a admis un conflict de interese atunci când a propus numirea lui Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău.

Decretul de anulare poate fi contestat în termen de 30 de zile, cu cerere prealabilă adresată președintelui Republicii Moldova.

Vladislav Clima a fost numit, prin decretul semnat de Igor Dodon, în calitate de președinte la Curtea de Apel Chișinău pe data de 2 septembrie 2020, pe un termen de patru ani.

#CSM #Maia Sandu #Vladislav Clima

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google