Sar scântei după ce procurorul general, Alexandr Stoianoglo, l-a demis de la șefia Procuraturii Anticorupție pe șeful suspendat, Viorel Morari.

Contactat telefonic de Realitatea.md, Viorel Morari spune că, în prezent, se află în litigiu cu Procuratura Generală și că ordinul lui Stoianoglo este vădit ilegal și că depășește limitele drepturilor și împuternicirilor acordate prin lege.

„În primul rând, sunt suspendat ceea ce presupune suspendarea tuturor raporturilor de muncă. În al doilea rând, am contestat în contencios administrativ la Curtea de Apel Chișinău ordinul privind expirarea mandatului de procuror-sef, fapt ce suspendă efectele lui. În al treilea rând, este un comportament a unei persoane disperate care s-a înglodat în neprofesionalismși ilegalități”, a declarat Morari.

Mai mult, Morari spune că Stoianoglo ar fi emis acest ordin acum pentru că ar avea o frustrare.

„Stoianoglo mi-a permis prin acțiunile vădit ilegale să ies la rampă. Eu nu-mi doresc plecarea lui Stoianoglo de la Procuratura Generală, căci cu un astfel de prost este foarte usor de lucrat. Stoianoglo e speriat că m-aș putea întoarce, întrucât dosarele în care sunt vizat nu pot fi finalizate, nu există temei”, a mai adăugat fostul șef al PA.

Amintim că astăzi Procuratura Generală a emis un comunicat de presă în care a anunțat că șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari a fost demis de la șefia instituției printr-un ordin al procurorului general, Alexandr Stoianoglo.

Decizia survine ca urmare a neexprimării de către acesta a unei opțiuni pentru o altă funcție de procuror pe care să o ocupe după expirarea, la 26 aprilie 2021, a mandatului de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție.

ULTIMĂ ORĂ! Viorel Morari, demis de la șefia Procuraturii Anticorupție de Alexandr Stoianoglo

#Alexandr Stoianoglo #ordin #PA #PG #Viorel Morari

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.