Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari a fost demis de la șefia instituției printr-un ordin al procurorului general, Alexandr Stoianoglo.

Despre asta anunță Procuratura Generală într-un comunicat de presă.

„Prin ordinul Procurorului General din 12 august 2021 a fost sistată suspendarea din funcție și, respectiv, încetate raporturile de serviciu cu fostul procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Decizia survine ca urmare a neexprimării de către acesta a unei opțiuni pentru o altă funcție de procuror pe care să o ocupe după expirarea, la 26 aprilie 2021, a mandatului de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție”, anunță PG.

Potrivit legislației, numitul urmează să parcurgă toate procedurile inerente etapei respective și să încaseze compensațiile bănești pentru concediile anuale nefolosite.

În caz de dezacord cu prevederile ordinului, acesta poate fi contestat în condițiile legii, se mai arată în comunicatul PG.

Potrivit informațiilor furnizate anterior de către Procuratura Generală, Viorel Morari este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală şi a falsificat o serie de acte procesuale.

Respectivele acțiuni, potrivit probatoriului, au fost comise atât în interes personal, cât și în interesul petentului, dar și altor persoane din anturajul acestuia, cu scopul de a-i proteja de implicare, în calitate de bănuiţi, în cauza penală privind frauda bancară şi a obstrucționa cercetarea rapidă, completă şi obiectivă a dosarului.

Viorel Morari pledează nevinovat și susține că dosarele ar fi o comandă politică, după ce a decis să repornească dosarul penal privind presupusa finanțare din străinătate a Partidului Socialiștilor.

În octombrie 2020, Veaceslav Platon a solicitat despăgubiri de 300.000.000 de dolari de la fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pentru că acesta ar fi dat curs la o plângere depusă de Vladimir Plahotniuc pe numele său. Pretențiile lui Platon se regăsesc în dosarul penal intentat lui Viorel Morari pentru abuz de serviciu, în care afaceristul are statut de parte vătămată.

#demisie #PA #PG #Viorel Morari

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.