Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a ordonat pregătirea unei decizii care prevede întreruperea comunicării aeriene cu Belarus. Potrivit serviciului de presă al administrației prezidențiale, Zleneski a dac aceste indicații guvernului, Consiliului Național de Securitate și miniștrului afacerilor externe.

„Având în vedere situația actuală, președintele a ordonat guvernului să elaboreze o hotărâre prin care traficul aerian direct între Ucraina și Republica Belarus va fi stopat. De asemenea, documentul prevede și închiderea spațiului aerian al Belarusului pentru călătoriile aeriene din Ucraina și către Ucraina”, se arată în declarație.

Tot în acest context, Marea Britanie a fost prima țară care în urma incidentului privind aterizarea forțată a avionului Ryanair la Minsk, anunță că refuză să mai primească în țară transportatorul național belarus Belavia. De asemenea, Autoritatea civilă de aviație din Anglia a primit indicații cu privire la evitarea și ocolirea spațiului aerian al Belarusului pentru siguranța tuturor pasagerilor.

O decizie similară a fost luată și de către Lituania. Țara a interzis sosirea și plecarea aeronavelor din țară, a căror rută trece prin Belarus.

„Orice zbor către și dinspre Lituania prin Belarus este interzis… Acest lucru nu înseamnă o interdicție a zborurilor, înseamnă că companiile aeriene trebuie să aleagă o rută diferită”, a spus Ministrul Transporturilor și Comunicațiilor al Lituaniei, Marius Skuodis.

Pe 23 mai, un avion Ryanair în deplasare de la Atena la Vilnius a aterizat de urgență la Minsk sub pretextul că avionul ar fi fost minat. Pentru a escorta aeronava, a fost ridicată o aeronavă luptător MiG-29 a Forțelor Aeriene din Belarus. Imediat după aterizare, forțele de securitate din Belarus l-au reținut pe creatorul și redactorul-șef al canalului de Telegram NEXTA, Roman Protasevich, care se afla la bord. Informațiile privind un eventual dispozitiv explozibil la bordul avionului nu au fost confirmate.

Comisia Europeană a considerat incidentul de aterizare inacceptabil. Șeful diplomației internaționale a UE, Josep Borrell, a cerut o anchetă internațională.

Autoritățile de la Minsk îl acuză pe Roman Protasevich de crearea unui grup extremist, care a organizat revoltele după alegerile prezidențiale din august 2020.

#Lituania #Nexta #Scandalul NEXTA #Ucraina #Vladimir Zelenski

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.