Tensiunile între foști colegi PAS continuă, odată cu schimbul de replici dintre președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputata neafiliată Olesea Stamate. Disputa a fost generată de proiectul de lege privind reforma mecanismului de numire a judecătorilor Curții Constituționale, inițiat de Stamate și criticat public de Grosu.
Igor Grosu a calificat inițiativa drept populistă, afirmând că opinia Comisiei de la Veneția susține actualul mecanism de desemnare. „Lăsăm populismele. Curtea de la Veneția a susținut abordarea noastră în procesul de desemnare a judecătorilor”, a declarat liderul PAS într-o conferință de presă recentă.
În replică, Olesea Stamate, care a făcut parte din guvernarea PAS până de curând, a publicat o reacție fermă, acuzând conducerea partidului de dublu standard în raport cu recomandările Comisiei de la Veneția. „Domnule Grosu, înțeleg că pentru partidul aflat la guvernare, recomandările Comisiei de la Veneția sunt „consultative”, dar atunci când erați în opoziție, le tratați ca literă de lege”, a scris aceasta.
Deputata a subliniat că transparența în procesul de selecție a judecătorilor nu este o opțiune, ci o obligație asumată politic. Ea a citat direct din opinia Comisiei de la Veneția, care recomandă includerea unor criterii clare pentru a asigura transparența și încrederea publică în Curtea Constituțională.
„În loc de justificări politice, poate ar fi mai sincer să recunoașteți: promisiunea transparenței este a voastră. Nu doar a mea. Și acum este momentul să vă țineți de cuvânt”, a mai scris Stamate, adăugând că gesturile simbolice făcute anterior – precum eliminarea gardurilor – au avut rolul de a arăta o altă abordare față de guvernare.
Aceasta a lansat o invitație publică către Igor Grosu la o dezbatere pe tema reformei Curții Constituționale și a altor subiecte ce țin de buna guvernare, întrebând retoric dacă „pentru transparență avem altă definiție acum”.
Inițiativa legislativă propusă de Stamate vine în contextul în care, în perioada următoare, expiră mandatele a cinci dintre cei șase judecători ai Curții Constituționale. Proiectul prevede, printre altele, ca evaluarea candidaților să fie publică, iar deciziile de numire să fie motivate.
