Republica Moldova traversează o etapă de maturizare strategică în care obiectivul aderării la Uniunea Europeană este completat de nevoia consolidării securității naționale și a compatibilității cu structurile euroatlantice. În cadrul panelului „Relații Externe (Cluster VI)” din conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, oficiali guvernamentali, diplomați și experți au conturat o imagine complexă a modului în care Chișinăul își reconfigurează poziția între neutralitate, reziliență și cooperare internațională în domeniul apărării.

Discuțiile au arătat că Republica Moldova a depășit etapa unei diplomații de supraviețuire și a intrat într-o fază de adaptare activă la standardele europene de politică externă și securitate. Raportul Comisiei Europene confirmă această tendință: gradul de aliniere la pozițiile Uniunii Europene în domeniul politicii externe și de securitate comună a crescut de la 80% în 2023 la 91% în 2024. Această convergență nu are doar o semnificație simbolică, ci și una strategică – ea indică o compatibilitate politică tot mai mare cu NATO, partenerul de securitate esențial al Uniunii.

Expertul din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) Mihai Mogîldea a menționat că, pentru prima dată, Republica Moldova devine parte activă a unor instrumente europene de apărare, beneficiind de milioane de euro din Fondul European pentru Pace. Aceste resurse sunt destinate modernizării capacităților de apărare, formării personalului militar și consolidării securității cibernetice.

Această deschidere nu contravine principiului neutralității, ci îl redefinește. Potrivit experților, neutralitatea constituțională nu presupune izolare, ci o formă de cooperare selectivă cu organizații internaționale pentru întărirea capacității de apărare. Moldova rămâne un stat neutru, dar unul activ și interconectat într-o rețea europeană de securitate, capabil să colaboreze cu NATO fără a-și pierde statutul juridic.

„Incidentele cu drone ne vorbesc despre riscurile de securitate care persistă inclusiv pentru statele membre ale Uniunii Europene, nu doar pentru state candidate sau neutre ca Republica Moldova. Și aici se începe cu „elefantul din cameră”: neutralitatea Republicii Moldova, fără cooperare, devine vulnerabilitate. Noi nu avem capacitate suficientă pentru a finanța toate inițiativele necesare din bugetul Republicii Moldova, nu avem nicio arhitectură de securitate care să fi fost modernizată pentru a face față noilor provocări și de asta trebuie să beneficiem la maximum de ceea ce se întâmplă și pe interiorul Uniunii Europene, care vede apărarea și securitatea ca o nouă prioritate. În următoarea perioadă se va cheltui de cinci ori mai mult pe tot ce înseamnă securitate și apărare la nivel european – peste 130 de miliarde de euro”, a explicat Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate al Comunității WatchDog.MD.

„În primul rând, cred că trebuie să continuăm tot ce înseamnă participarea la European Peace Facility și aici putem să semnalizăm că vrem să participăm ca un stat neutru, să ne gândim la investiții în tot ce înseamnă apărare antiaeriană, apărare de geniu și participare în misiuni internaționale. Avem și o misiune civilă aici care ne ajută pe domeniul cyber și care în ultimele alegeri a fost unul crucial. Am văzut miliarde de atacuri asupra infrastructurii cibernetice în perioada electorală și trebuie să ne așteptăm, în următorul deceniu, că acestea vor continua. Vorbim și despre Eastern Flank Watch. De fapt, vorbim despre un mecanism complex de monitorizare la care Republica Moldova ar putea să se ralieze. Noi suntem o zonă gri de monitorizare – între Ucraina, care și-a crescut aceste capacități, și România, ca stat NATO, care are și ea capacități mărite în acest sens. Investițiile în tot ce înseamnă senzori – fie acustici, fie vizuali, dar și capacitatea de doborâre a eventualelor drone care apar pe teritoriul Republicii Moldova – sunt niște inițiative absolut compatibile cu statutul de candidat”.

„A treia direcție pe acest roadmap despre care este absolut necesar să vorbim este că una dintre investițiile mari pe care le va face Uniunea Europeană este investiția în infrastructură duală, adică tot ce înseamnă poduri, drumuri și așa mai departe. Și aici cred că ar fi un rol atât pentru Ministerul nostru al Apărării, care să se gândească cum ar putea să se ralieze la tot ce înseamnă integrarea europeană prin creșterea acestor capacități și modernizarea capacității armate naționale, dar și să ne gândim cum să utilizăm aceste fonduri creativ, de exemplu pentru investiții în poduri peste Prut, în capacități de reacție la dezastre și inclusiv reacție la dezinformare. O necesitate clară este ralierea și la European Military Semester, în care planifici cum să faci achiziții, vezi unde ai lipsuri. Și Republica Moldova, făcând achiziții, cu siguranță că nu va primi aceleași oferte pe care le-ar primi Uniunea Europeană la o scară mai largă. Trebuie să înțelegem, până la urmă, că toate interacțiunile cu Uniunea Europeană în domeniul militar întăresc neutralitatea Republicii Moldova. O neutralitate declarată sau venită de pe canalele Telegram, cu concepte absurde drept neutralitate economică sau nu știu de care, nu vine să întărească Republica Moldova, ci vine să o slăbească”, a mai subliniat expertul.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a accentuat la rândul său ideea că Republica Moldova nu trebuie să rămână doar un beneficiar pasiv al securității oferite de partenerii occidentali, ci să devină, treptat, un actor care contribuie la stabilitatea regională. În viziunea sa, participarea la misiuni umanitare, gestionarea crizelor și sprijinirea vecinătății estice reprezintă pași concreți în această direcție. În acest sens, Chișinăul a creat o structură specializată în cadrul Ministerului de Externe pentru gestionarea asistenței internaționale și a cadrului normativ aferent, o cerință formulată de Comisia Europeană în procesul de evaluare a pregătirii pentru aderare.

Această nouă orientare externă este susținută și prin acțiuni diplomatice care consolidează imaginea Republicii Moldova ca stat responsabil și solidar. Preluarea președinției Consiliului Europei, planificată pentru anul viitor, este un moment de afirmare a Moldovei ca promotor al democrației, statului de drept și combaterii dezinformării – toate componente ale rezilienței societale, domeniu prioritar pentru NATO.

La nivelul conceptual, intervențiile experților au subliniat că integrarea europeană nu poate fi separată de integrarea în structurile de securitate euroatlantice. Republica Moldova își construiește, pas cu pas, capacitatea de interoperabilitate politică, tehnică și instituțională cu NATO, chiar dacă aderarea formală nu este o opțiune imediată. În contextul războiului din Ucraina și al instabilității regionale, această cooperare devine vitală.

#NATO #Republica Moldova #securitate #UE

„Ridurile” caracteristice care acoperă Mercur, cea mai apropiată planetă de Soare, sugerează că aceasta a fost cândva o planetă mai mare, care s-a micșorat și s-ar putea micșora chiar mai mult decât au crezut oamenii de știință. ⁨Cea mai mică planetă din sistemul nostru solar se află la aproximativ 58 de milioane de kilometri de soare și completează o orbită în jurul stelei noastre la fiecare 88 de zile, ⁩⁨potrivit NASA, scrie antena3.ro.

⁨Planeta stâncoasă s-a format din vârtejuri de gaz și praf acum aproximativ 4,5 miliarde de ani. Primele zile ale sistemului nostru solar au fost haotice, marcate de interacțiuni violente, în timp ce o multitudine de roci spațiale care orbitau soarele se izbeau de alte obiecte.⁩

⁨Planetele nou formate sunt deja fierbinți, la fel ca lava vulcanică, dar energia provenită din astfel de coliziuni generează și mai multă căldură. Pe măsură ce căldura scapă în timp, interiorul planetelor precum Mercur se micșorează.⁩

Suprafața crăpată a lui Mercur poartă „cicatrici” cauzate de o astfel de contracție: oamenii de știință numesc aceste creste și stânci structuri de micșorare. Unele dintre stânci pot ajunge până la 1,6 kilometri înălțime și se pot extinde pe sute de kilometri în lungime.⁩

⁨Dar asteroizii și cometele au bombardat și ei planeta, formând cratere de impact, la fel ca suprafața plină de „pete” a Lunii.⁩

⁨Resturile ar fi putut ascunde cât de mult s-a contractat Mercur în timp, potrivit unui nou studiu publicat joi în revista ⁩⁨Geophysical Research Letters⁩⁨. ⁩⁨Înțelegerea ratei de contracție a lui Mercur poate ajuta la înțelegerea modului în care a evoluat planeta și poate dezvălui secrete despre interiorul său misterios.⁩

⁨„Există lecții despre formarea și evoluția corpurilor mari, stâncoase, precum Pământul nostru, care pot fi învățate pe Mercur mai bine decât oriunde altundeva în sistemul nostru solar”, a spus Hannes Bernhardt, care nu a fost implicat în studiu.⁩

⁨Bernhardt este cercetător științific asistent în cadrul departamentului de științe geologice, de mediu și planetare de la Universitatea din Maryland, College Park.⁩

Noul studiu evidențiază, de asemenea, câte întrebări persistă despre această lume minusculă, unele dintre ele ar putea primi în curând răspuns de o misiune fără precedent care va lansa ⁩⁨două sonde în jurul lui Mercur⁩⁨ în noiembrie.⁩

O planetă care se micșorează⁩

⁨„Pe măsură ce Mercur s-a micșorat, probabil au apărut fisuri pe suprafața sa într-un mod constant. Însă craterele și resturile provenite de la miliarde de ani de impacturi au acoperit multe dintre aceste fisuri”, a declarat autorul principal al studiului, Gaku Nishiyama, planetolog la Institutul de Cercetări Spațiale al Centrului Aerospațial German din Berlin.⁩

Apropierea planetei Mercur de Soare a făcut ca studiul și explorarea acesteia să fie dificilă. Doar două misiuni au avut loc în acest mediu dificil în deceniile anterioare: Mariner 10 a NASA în 1974 și misiunea MESSENGER în 2011.⁩

⁨„Mariner 10 a survolat planeta și a dezvăluit cutele interesante ale lui Mercur, în timp ce MESSENGER a oferit un portret mai global al caracteristicilor planetei”, a spus Bernhardt, care a studiat și micșorarea lui Mercur.⁩

⁨Nishiyama și echipa sa au folosit date de la MESSENGER pentru a crea o hartă globală a rugozității suprafeței lui Mercur. Ei au observat o tendință de mai puține cute în cele mai rugoase părți ale lui Mercur, comparativ cu regiunile mai netede ale suprafeței.⁩

⁨„Ne-a făcut să credem că există un proces care ascunde structurile de micșorare”, a spus Nishiyama, cum ar fi resturile care ascund semnele de contracție la suprafață.⁩

⁨Echipa a estimat câte cute ar putea fi prezente pe suprafața lui Mercur dacă nu ar fi ascunse de resturi. Calculele au stabilit că planeta s-ar fi putut micșora cu 10% până la 30% mai mult decât se credea anterior, sau aproximativ 11,6 kilometri. Studiile anterioare au sugerat o schimbare a razei între 1 și 2 ⁩⁨kilometri⁩⁨ până la ⁩⁨7⁩⁨ kilometri.⁩

⁨Paul Byrne, profesor asociat de științe ale Pământului, mediului și planetare la Universitatea Washington din St. Louis, a declarat că este plauzibil ca studiile anterioare despre contracția lui Mercur, inclusiv unul al său, să fi ratat fisuri geologice de pe planetă deoarece acestea erau greu de văzut în zonele accidentate sau pentru că nu se formaseră deloc din cauza crustei extrem de rugoase a lui Mercur. Byrne nu a fost implicat în cel mai recent studiu.⁩

„Totuși, dacă putem măsura cu exactitate cât de mult s-a contractat Mercur, putem face estimări mai bune ale stratificării sale interioare, dimensiunii și compoziției nucleului său, istoricului său tectonic și vulcanic, modului în care este generat câmpul său magnetic și multe altele”, a transmis Byrne, care este și directorul Nodului de Geoștiințe al Sistemului de Date Planetare al NASA.⁩

⁨Mercur este a doua cea mai densă planetă din sistemul nostru solar după Pământ, în principal datorită nucleului său metalic mare.⁩

Calcularea gradului de micșorare a planetei ar putea oferi o perspectivă asupra nucleului lui Mercur și a ceea ce s-a întâmplat în interiorul planetei pe măsură ce aceasta s-a răcit.⁩

„O contracție mai mare înseamnă că Mercur ar putea avea un miez metalic mai mare, mai puține elemente ușoare precum siliciul amestecate în miezul metalic sau o temperatură inițială mai mare”, a spus Nishiyama.⁩

O privire fără precedent asupra lui Mercur⁩

⁨Misiunea BepiColombo, care a ajuns recent pe Mercur după o călătorie de aproape opt ani, va poziționa două sonde pe orbită în apropierea planetei la sfârșitul acestui an.⁩

„Datele topografice colectate de misiune ar putea permite oamenilor de știință să estimeze mai precis cât de mult s-a contractat Mercur în timp și să pună în evidență falezele, craterele și crestele planetei”, a declarat Nishiyama, membru al echipei științifice a BepiColombo.⁩

⁨BepiColombo va face primele măsurători globale complete ale proprietăților topografice ale lui Mercur, lucru pe care MESSENGER nu l-a putut face.⁩

⁨„Aceste date noi vor fi esențiale pentru a testa dacă acest studiu și alte studii privind contracția globală sunt corecte. Dar bănuiesc că vom descoperi că sunt și că mai avem atât de multe de învățat despre mica planetă cea mai interioară”, a spus Byrne.⁩

⁨„În timp ce MESSENGER a colectat date de înaltă rezoluție pentru emisfera nordică a lui Mercur, Mercury Planetary Orbiter, lansat de BepiColombo, va măsura, de asemenea, topografia și rugozitatea suprafeței în emisfera sudică”, a declarat Kelsey Crane, geolog la Seres Engineering and Services din Charleston, Carolina de Sud. ⁩

⁨Crane nu a fost implicat în noul studiu, dar ⁩⁨a analizat anterior caracteristicile suprafeței lui Mercur⁩⁨ folosind date MESSENGER.⁩

„Instrumentele de la bord vor detecta anomalii gravitaționale, vor îmbunătăți estimările grosimii crustei planetare și ale structurii interioare și vor detecta compozițiile elementare și minerale ale suprafeței”, a spus Crane. ⁩

⁨„Toate aceste tipuri de date se completează reciproc, ajutând oamenii de știință să ofere o poveste mai completă a evoluției planetare și ridicând noi întrebări pe care misiunile viitoare să le abordeze”, a subliniat el.⁩

⁨Mercur s-a micșorat probabil mai mult decât orice altă planetă, deoarece miezul său este mult mai mare în raport cu dimensiunea planetei decât alte lumi stâncoase din sistemul nostru solar.⁩

⁨Deși Bernhardt a considerat metodologia și rezultatele lucrării convingătoare și solide, a spus că el crede că o scădere atât de dramatică a dimensiunii lui Mercur ar fi inițiat o deformare vizibilă la scară largă pe suprafața planetei.⁩

⁨Bernhardt și echipa sa lucrează la propriile cercetări pentru a determina cât de mult s-a micșorat planeta, dar au spus că datele orbitale în sine ar putea să nu răspundă la întrebare.⁩

„Cu toate lucrurile pe care le pot cumpăra banii guvernamentali, poate că sprijinirea celor mai buni ingineri și oameni de știință ai noștri pentru a pune cizme robotice în praful pârjolit al lui Mercur este una dintre cele mai inspiratoare”, a spus el.⁩