Republica Moldova traversează o etapă de maturizare strategică în care obiectivul aderării la Uniunea Europeană este completat de nevoia consolidării securității naționale și a compatibilității cu structurile euroatlantice. În cadrul panelului „Relații Externe (Cluster VI)” din conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, oficiali guvernamentali, diplomați și experți au conturat o imagine complexă a modului în care Chișinăul își reconfigurează poziția între neutralitate, reziliență și cooperare internațională în domeniul apărării.

Discuțiile au arătat că Republica Moldova a depășit etapa unei diplomații de supraviețuire și a intrat într-o fază de adaptare activă la standardele europene de politică externă și securitate. Raportul Comisiei Europene confirmă această tendință: gradul de aliniere la pozițiile Uniunii Europene în domeniul politicii externe și de securitate comună a crescut de la 80% în 2023 la 91% în 2024. Această convergență nu are doar o semnificație simbolică, ci și una strategică – ea indică o compatibilitate politică tot mai mare cu NATO, partenerul de securitate esențial al Uniunii.

Expertul din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) Mihai Mogîldea a menționat că, pentru prima dată, Republica Moldova devine parte activă a unor instrumente europene de apărare, beneficiind de milioane de euro din Fondul European pentru Pace. Aceste resurse sunt destinate modernizării capacităților de apărare, formării personalului militar și consolidării securității cibernetice.

Această deschidere nu contravine principiului neutralității, ci îl redefinește. Potrivit experților, neutralitatea constituțională nu presupune izolare, ci o formă de cooperare selectivă cu organizații internaționale pentru întărirea capacității de apărare. Moldova rămâne un stat neutru, dar unul activ și interconectat într-o rețea europeană de securitate, capabil să colaboreze cu NATO fără a-și pierde statutul juridic.

„Incidentele cu drone ne vorbesc despre riscurile de securitate care persistă inclusiv pentru statele membre ale Uniunii Europene, nu doar pentru state candidate sau neutre ca Republica Moldova. Și aici se începe cu „elefantul din cameră”: neutralitatea Republicii Moldova, fără cooperare, devine vulnerabilitate. Noi nu avem capacitate suficientă pentru a finanța toate inițiativele necesare din bugetul Republicii Moldova, nu avem nicio arhitectură de securitate care să fi fost modernizată pentru a face față noilor provocări și de asta trebuie să beneficiem la maximum de ceea ce se întâmplă și pe interiorul Uniunii Europene, care vede apărarea și securitatea ca o nouă prioritate. În următoarea perioadă se va cheltui de cinci ori mai mult pe tot ce înseamnă securitate și apărare la nivel european – peste 130 de miliarde de euro”, a explicat Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate al Comunității WatchDog.MD.

„În primul rând, cred că trebuie să continuăm tot ce înseamnă participarea la European Peace Facility și aici putem să semnalizăm că vrem să participăm ca un stat neutru, să ne gândim la investiții în tot ce înseamnă apărare antiaeriană, apărare de geniu și participare în misiuni internaționale. Avem și o misiune civilă aici care ne ajută pe domeniul cyber și care în ultimele alegeri a fost unul crucial. Am văzut miliarde de atacuri asupra infrastructurii cibernetice în perioada electorală și trebuie să ne așteptăm, în următorul deceniu, că acestea vor continua. Vorbim și despre Eastern Flank Watch. De fapt, vorbim despre un mecanism complex de monitorizare la care Republica Moldova ar putea să se ralieze. Noi suntem o zonă gri de monitorizare – între Ucraina, care și-a crescut aceste capacități, și România, ca stat NATO, care are și ea capacități mărite în acest sens. Investițiile în tot ce înseamnă senzori – fie acustici, fie vizuali, dar și capacitatea de doborâre a eventualelor drone care apar pe teritoriul Republicii Moldova – sunt niște inițiative absolut compatibile cu statutul de candidat”.

„A treia direcție pe acest roadmap despre care este absolut necesar să vorbim este că una dintre investițiile mari pe care le va face Uniunea Europeană este investiția în infrastructură duală, adică tot ce înseamnă poduri, drumuri și așa mai departe. Și aici cred că ar fi un rol atât pentru Ministerul nostru al Apărării, care să se gândească cum ar putea să se ralieze la tot ce înseamnă integrarea europeană prin creșterea acestor capacități și modernizarea capacității armate naționale, dar și să ne gândim cum să utilizăm aceste fonduri creativ, de exemplu pentru investiții în poduri peste Prut, în capacități de reacție la dezastre și inclusiv reacție la dezinformare. O necesitate clară este ralierea și la European Military Semester, în care planifici cum să faci achiziții, vezi unde ai lipsuri. Și Republica Moldova, făcând achiziții, cu siguranță că nu va primi aceleași oferte pe care le-ar primi Uniunea Europeană la o scară mai largă. Trebuie să înțelegem, până la urmă, că toate interacțiunile cu Uniunea Europeană în domeniul militar întăresc neutralitatea Republicii Moldova. O neutralitate declarată sau venită de pe canalele Telegram, cu concepte absurde drept neutralitate economică sau nu știu de care, nu vine să întărească Republica Moldova, ci vine să o slăbească”, a mai subliniat expertul.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a accentuat la rândul său ideea că Republica Moldova nu trebuie să rămână doar un beneficiar pasiv al securității oferite de partenerii occidentali, ci să devină, treptat, un actor care contribuie la stabilitatea regională. În viziunea sa, participarea la misiuni umanitare, gestionarea crizelor și sprijinirea vecinătății estice reprezintă pași concreți în această direcție. În acest sens, Chișinăul a creat o structură specializată în cadrul Ministerului de Externe pentru gestionarea asistenței internaționale și a cadrului normativ aferent, o cerință formulată de Comisia Europeană în procesul de evaluare a pregătirii pentru aderare.

Această nouă orientare externă este susținută și prin acțiuni diplomatice care consolidează imaginea Republicii Moldova ca stat responsabil și solidar. Preluarea președinției Consiliului Europei, planificată pentru anul viitor, este un moment de afirmare a Moldovei ca promotor al democrației, statului de drept și combaterii dezinformării – toate componente ale rezilienței societale, domeniu prioritar pentru NATO.

La nivelul conceptual, intervențiile experților au subliniat că integrarea europeană nu poate fi separată de integrarea în structurile de securitate euroatlantice. Republica Moldova își construiește, pas cu pas, capacitatea de interoperabilitate politică, tehnică și instituțională cu NATO, chiar dacă aderarea formală nu este o opțiune imediată. În contextul războiului din Ucraina și al instabilității regionale, această cooperare devine vitală.

#NATO #Republica Moldova #securitate #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.