Resursele acvatice ale Moldovei se află în pragul unei catastrofe ecologice — seceta, poluarea și degradarea rîurilor și fîntînilor amenință sănătatea populației și viitorul agriculturii. Despre posibilele soluții pentru ieșirea din criză experții și activiștii civici au discutat în cadrul celei de-a cincea Mese rotunde naționale, organizată de partidul Alianța „MOLDOVENII”.
„Rîurile, pîraiele și fîntînile seacă, multe izvoare s-au uscat. Rîul Bîc s-a transformat într-un pîrîu urît mirositor, iar Nistrul și Răut au pierdut o parte semnificativă din debitul apei”, a constatat secretarul general al Alianța „MOLDOVENII”, Victor Marahovschi.
Problemele privind deficitul de apă sînt agravate de construirea necontrolată de baraje și iazuri pe albiile rîurilor, precum și de captarea ilegală a apei. „Trebuie interzisă categoric construirea de baraje și iazuri, iar cele existente să fie distruse. Este important de restabilit zonele de protecție sanitară și de implicat știința în realizarea unui astfel de program”, a subliniat Marahovschi, propunînd crearea unor inspecții a bazinelor și inventarierea completă a obiectelor hidrologice.
Semnale de alarmă asemănătoare a lansat și ecologul Oleg Sclifos. El a atras atenția asupra amplasării greșite a depozitelor de deșeuri, cum ar fi groapa de gunoi din Orhei, de unde apele uzate ajung în rîul Răut. „În timpul ploilor, deșeurile se scurg în rîu, mai jos cineva pescuiește, iar apoi ne mirăm de creșterea cazurilor de cancer”, a avertizat Sclifos.
Separat, el a vorbit despre un proiect de amploare al fundației Ecodava — crearea unei hărți detaliate a focarelor de poluare a rîului Bîc, care, însă, nu a fost utilizată de autorități în vederea luării unor măsuri: „Am propus ministerului să folosească harta noastră, dar colaborarea a încetat”.
Problema poluării apei este confirmată și de reprezentantul Gărzii Naționale de Mediu, Alexandru Corja. El a subliniat lipsa unor acțiuni concrete pentru curățarea rîului Bîc: „În 2023, primăria Chișinăului a primit o subvenție pentru curățarea rîului, dar nu au fost înregistrate rezultate. Nici măcar cele 700 de mii de euro alocate pentru experți nu au fost folosite în mod eficient”.
Potrivit lui Corja, există o contradicție în legislație: „Cetățenii construiesc baraje fără documente, dar cînd noi le demolăm, acest lucru este ilegal. O astfel de confuzie complică lupta împotriva poluării”.
Liderul Alianței „MOLDOVENII”, Denis Roșca, a îndemnat la unirea eforturilor statului și ale societății: „Dacă fiecare locuitor va planta 40 de copaci și va avea grijă de apă, vom putea restabili ecosistemele și asigura dezvoltarea durabilă a țării”.
Concluzia experților este unanimă: salvarea resurselor acvatice necesită schimbări sistemice – legislative, tehnice și de personal. După cum a concluzionat Victor Marahovschi, „ecologia este baza sănătății națiunii și a economiei, fără ea pur și simplu nu vom supraviețui”.
Cea de-a cincea masă rotundă națională a continuat seria de consultări publice ale Alianței „MOLDOVENII” cu comunitățile de experți pe tema implementării Strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova. Următoarea masă rotundă va avea loc pe 9 august și va fi dedicată temei „Medicină, sport, stil de viață sănătos și alimentație”.
P.
