LIVE TEXT Protestele din Kazahstan, în imagini FOTO și VIDEO 18+

Protestele din Kazahstan s-au amplificat miercuri, 5 ianuarie 2022, în întreaga ţară fiind decretată starea de urgenţă. Forţele de ordine au deschis focul asupra demonstranţilor, iar preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, a cerut ajutorul, în primul rând, Rusiei şi al aliaţilor săi pentru a reprima revoltele. I-a făcut pe demonstranţi „terorişti” antrenaţi în străinătate. Manifestanţii a pătruns în clădirea principală a administraţiei din Almatî, capitala economică a Kazahstanului, scena unor proteste fără precedent provocate de o majorare a preţului la gaz. Clădirea a fost incendiată. Internetul a fost oprit în toată țara. De ce este important Kazahstanul pentru ruși?

Kremlinul avertizează asupra unor posibile „interferenţe externe”

Rusia a îndemnat miercuri la „dialog” în Kazahstan, fostă republică sovietică din Asia Centrală, unde au izbucnit tulburări fără precedent din cauza majorării preţului la gaz.

„Urmărim îndeaproape evenimentele din ţara vecină şi frăţească. Suntem în favoarea unei soluţii paşnice a tuturor problemelor în cadru legal şi constituţional şi prin dialog, nu prin revolte de stradă şi încălcarea legilor”, a transmis Ministerul de Externe rus într-un comunicat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că statul Kazahstan ar putea să-şi rezolve singur problemele şi că este important să nu existe „interferenţe” din exteriorul ţării.

Surprinzător, dar acesta a mai spus că Kazahstanul nu a cerut ajutor din partea Rusiei.

Kazahstanul are o importanţă crucială pentru Rusia ca partener economic, iar fostul preşedinte Nursultan Nazarbaev, care a condus ţara până în 2019 și păstrează o mare influenţă, este un aliat apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

Protestele au început duminică, după o creştere a preţurilor la gazul natural lichefiat (GPL), în oraşul Janaozen, în vestul ţării, înainte de a se extinde spre marele oraş regional Aktau, pe malul Mării Caspice, apoi în Almatî.

Preşedintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev a acceptat miercuri demisia guvernului condus de premierul Askar Mamin. Vicepremierul Alihan Smailov îşi va asuma rolul de premier interimar până la formarea unui nou cabinet.

Guvernul a încercat într-o primă etapă, fără succes, să-i calmeze pe protestatari, promiţând o reducere a preţului la GPL, fixându-l la 50 de tenge (0,1 euro) pe litru în regiune, comparativ cu 120 de tenge la începutul anului.

Regiunea Mangystau depinde de GNL ca principală sursă de carburant pentru maşini şi orice majorare a preţului duce la o creştere în lanţ a preţurilor la produse alimentare, deja mai mari de la începutul pandemiei de coronavirus.

Șeful poliției din Almatî a declarat că în urma protestelor aproximativ 500 de persoane au fost rănite, dintre care 130 sunt femei.

#Kasîm-Jomart Tokaev #Kazahstan #Vladimir Putin

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.