Guvernul interimar condus de Cătălin Predoiu se reuneşte joi, 8 mai, într-o primă şedinţă. Pe agendă – un proiect de hotărâre privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2025 al Societăţii Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.”- SA, aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Guvernul va aproba, printr-o altă hotărâre, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2025 al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Administraţia Naţională de Meteorologie prevede în bugetul de venituri şi cheltuieli la venituri totale suma de 126.820 mii lei, conform notei de fundamentare.

Un alt proiect de hotărâre vizează modificarea HG nr. 1182/2022 privind aprobarea structurii organizatorice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Agenţiei Naţionale Anti-Doping.

De asemenea, în şedinţa de guvern va fi aprobat şi un proiect de hotărâre pentru modificarea şi completarea HG nr. 316/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei. Prin noul act normativ se propune, între altele, desfiinţarea unui post de secretar de stat şi a unei funcţii de secretar general adjunct la Ministerul Energiei.

Executivul va analiza şi un proiect de hotărâre privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2025 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, pentru Agenţia Naţională pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernul interimar condus de Cătălin Predoiu este compus din aceiași miniștri PSD-PNL-UDMR, dar vor avea puteri limitate. Acest guvern interimar poate să funcționeze cel mult 45 de zile, până la instalarea noului guvern.

#Guvern #proiecte #Romania #sedinta

Sute de mii de persoane erau aşteptate duminică pe străzile din Praga pentru a protesta faţă de proiectul guvernului naţionalist al lui Andrej Babis de a reforma finanţarea instituţiilor de presă publice, o iniţiativă denunţată de oponenţii săi ca fiind o ameninţare la adresa libertăţii presei, relatează news.ro.

Executivul doreşte să înlocuiască actualul sistem de taxe audiovizuale, care finanţează televiziunea şi radioul public ceh, cu o finanţare asigurată direct din bugetul de stat.

Potrivit criticilor, această reformă riscă să sporească dependenţa presei publice faţă de puterea politică.

Coaliţia de la putere, formată din partidul ANO al lui Andrej Babis, partidul de extremă dreaptă SPD şi formaţiunea eurosceptică „Vocea şoferilor”, afirmă la rândul său că proiectul nu va avea niciun impact asupra independenţei redacţionale sau asupra conţinutului programelor, considerând totodată că radiodifuzorii publici trebuie să-şi reducă costurile.

Au avut loc deja mai multe manifestaţii de la prezentarea proiectului, în aprilie.

Pe 25 octombrie, mii de persoane au manifestat în centrul capitalei Praga împotriva adoptării textului în primă lectură de către Parlament, în cadrul unui vot nocturn.

Echipele televiziunii şi radioului public au organizat apoi o zi de grevă pe 3 noiembrie. În aceeaşi zi, mii de persoane, printre care numeroşi studenţi, s-au adunat în mai multe oraşe ale ţării.

MODELUL FICO ŞI ORBAN

„Babis şi guvernul său cred în mod evident că îşi pot permite orice, că pot ignora experţii, pot reduce la tăcere criticile şi pot trata instituţiile democratice ca pe proprietatea lor”, a denunţat mişcarea „Milioane de momente pentru democraţie”, care organizează manifestaţia de duminică.

„Ne aşteptăm să fie între 400.000 şi 600.000 de persoane, interesul fiind de aproximativ două ori mai mare”, a declarat pentru AFP liderul mişcării, Mikulas Minar.

„Este posibil ca aceasta să fie cea mai mare adunare publică din istoria Republicii Cehe”, a adăugat el.

Potrivit grupului, cele trei manifestaţii anterioare împotriva lui Andrej Babis au adunat fiecare aproximativ 250.000 de persoane, dintre care două au avut loc în timpul primului său mandat de prim-ministru, între 2017 şi 2021, iar o altă manifestaţie a avut loc în luna martie a acestui an.

Reforma mass-mediei publice, care ar reduce cu aproximativ 15 % bugetele televiziunii şi radioului publice, a stârnit, de asemenea, critici la nivel internaţional.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune (UER), Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ), Reporteri fără Frontiere (RSF) şi Institutul Internaţional al Presei (IPI) şi-au exprimat cu toţii îngrijorarea. Aceste organizaţii îl acuză pe Andrej Babis că se inspiră din reformele întreprinse de unii dintre aliaţii săi politici din regiune, în special de prim-ministrul slovac Robert Fico şi fostul lider maghiar Viktor Orban, acuzaţi că au slăbit independenţa presei publice.

„Nimeni nu vrea să controleze mass-media publică, cu atât mai puţin să o naţionalizeze”, a replicat săptămâna trecută liderul ceh.

Încrederea în mass-media este scăzută în Republica Cehă, oscilând între 30% şi 33%, potrivit Raportului Institutului Reuters privind ştirile digitale din 2026.

„Mass-media din serviciul public rămân cele mai de încredere, în ciuda încercărilor tot mai numeroase din partea diverselor forţe politice de a le submina credibilitatea”, subliniază raportul.